Casa Albă. Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Președintele SUA, Donald Trump, a publicat, pe pagina de internet a Casei Albe, Strategia de Securitate Națională, un document pe care președinții îl publică de obicei o dată pe mandat și oferă o declarație oficială a priorităților globale ale SUA.
Trump vrea prezență militară crescută în emisfera vestică. Interes mic pentru Orientul Mijlociu și Africa
Potrivit documentului, Trump intenționează ca SUA să mențină o prezență militară mai mare în emisfera vestică în viitor pentru a combate migrația, drogurile și ascensiunea puterilor adverse în regiune, conform noii sale Strategii de Securitate Națională.
Documentul de 33 de pagini reprezintă o explicație formală a viziunii asupra politicii externe a lui Trump. Astfel de strategii pot ajuta la modelarea modului în care anumite părți ale guvernului SUA alocă bugetele și stabilesc prioritățile politice.
Strategia de Securitate Națională a lui Trump, pe care Casa Albă a publicat-o joi, conține considerații negative la adresa Europei, despre care sugerează că se află în declin civilizațional. De asemenea, documentul acordă relativ puțină atenție Orientului Mijlociu și Africii.
China comunistă, principalul competitor
Strategia de Securitate Națională se concentrează pe emisfera vestică, pe care o prezintă în mare măsură ca fiind dedicată protejării teritoriului american. Se spune că „securitatea frontierelor este elementul principal al securității naționale” și face referiri voalate la eforturile Chinei comuniste de a câștiga teren în curtea din spate a Americii.
„Statele Unite trebuie să fie preeminente în emisfera vestică ca o condiție a securității și prosperității noastre - o condiție care ne permite să ne afirmăm cu încredere unde și când este nevoie în regiune”, se arată în document.
„Termenii alianțelor noastre și termenii în care oferim orice fel de ajutor trebuie să fie condiționati de reducerea influenței externe adverse - de la controlul instalațiilor militare, porturilor și infrastructurii cheie până la achiziționarea de active strategice definite în sens larg.”
Donald Trump / sursa foto: captură video
„Corolarul Trump” la Doctrina Monroe
Documentul descrie astfel de planuri ca parte a unui „corolar Trump” la Doctrina Monroe. Aceasta din urmă este noțiunea lansată de președintele James Monroe în 1823, conform căreia SUA nu va tolera interferențe străine maligne în propria emisferă.
Documentul lui Trump, precum și un document partener, cunoscut sub numele de Strategia Națională de Apărare, s-au confruntat cu întârzieri, parțial din cauza dezbaterilor din cadrul administrației pe marginea unor elemente legate de Republica Populară Chineză.
Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a insistat pentru o oarecare flexibilizare a limbajului referitor la regimul comunist de la Beijing, potrivit a două persoane familiarizate cu situația, cărora li s-a acordat anonimatul pentru a descrie deliberările interne. Bessent este implicat în prezent în discuții comerciale sensibile ale SUA cu R.P. Chineză, iar Trump însuși este precaut în ceea ce privește relațiile delicate cu Beijingul.
Alegeri dificile pentru SUA
Noua Strategie de Securitate Națională afirmă că SUA trebuie să facă alegeri dificile pe plan global. „După sfârșitul Războiului Rece, elitele politicii externe americane s-au convins că dominația americană permanentă asupra întregii lumi era în interesul superior al țării noastre. Cu toate acestea, afacerile altor țări sunt preocuparea noastră doar dacă activitățile lor ne amenință în mod direct interesele”, se arată în document.
Într-o notă introductivă la strategie, Trump a numit-o „o foaie de parcurs pentru a ne asigura că America rămâne cea mai mare și mai de succes națiune din istoria omenirii și patria libertății pe pământ”.
Documentul este în concordanță cu multe dintre mișcările pe care Trump le-a întreprins în al doilea mandat, precum și cu prioritățile unora dintre consilierii săi.
Aceasta include desfășurarea unei forțe militare americane semnificativ mai mari în emisfera vestică, luarea a numeroase măsuri pentru reducerea migrației către America, promovarea unei baze industriale mai puternice în SUA și promovarea „identității occidentale”, inclusiv în Europa.
Sursa: Dreamstime.com
Referiri la „războiul cultural”
Strategia face chiar și aluzie la așa-numitele valori tradiționale, uneori legate de dreapta creștină, spunând că administrația dorește „restaurarea și revigorarea sănătății spirituale și culturale americane” și „o Americă care își prețuiește gloriile trecute și eroii săi”. Menționează necesitatea de a avea „un număr tot mai mare de familii puternice, tradiționale, care să crească copii sănătoși”.
Strategia acordă o atenție deosebită Americii Latine, Caraibelor și altor vecini americani, ceea ce reprezintă o ruptură față de administrațiile anterioare, care au avut tendința de a prioritiza alte regiuni și alte subiecte, cum ar fi confruntarea cu puteri majore precum regimul autoritar din Rusia sau dictatura comunistă din R.P. Chineză ori combaterea terorismului.
Strategia Trump sugerează că consolidarea forțelor militare ale președintelui în emisfera vestică nu este un fenomen temporar, mai ales întrucât solicită, în mod specific „o prezență mai adecvată a Gărzii de Coastă și a Marinei pentru a controla căile maritime, pentru a contracara migrația ilegală și alte migrații nedorite, pentru a reduce traficul de persoane și droguri și pentru a controla rutele cheie de tranzit în caz de criză”.
Relațiile SUA cu America Latină, foarte importante în Strategie
Strategia prevede că SUA ar trebui să își consolideze relațiile cu guvernele din America Latină, inclusiv prin colaborarea cu acestea pentru a identifica resurse strategice - o referință aparentă la materiale precum mineralele din pământuri rare. De asemenea, se declară că SUA vor colabora mai mult cu sectorul privat pentru a promova „achiziții strategice și oportunități de investiții pentru companiile americane din regiune”.
Astfel de angajamente legate de afaceri, cel puțin la nivel generic, ar putea mulțumi multe guverne din America Latină, care au fost mult timp frustrate de lipsa de atenție a SUA față de regiune.
China comunistă rămâne principala amenințare pe termen lung
Strategia de Securitate Națională acordă o bună parte din timp Chinei comuniste, deși adesea nu menționează direct Beijingul. Mulți legislatori americani - pe o bază bipartizană - consideră dictatura comunistă de la Beijing cea mai gravă amenințare pe termen lung la adresa puterii globale a Americii. Însă, deși limbajul folosit de strategia Trump este dur, este prudent și deloc inflamator.
Administrația promite să „reechilibreze relația economică a Americii cu R.P. Chineză, prioritizând reciprocitatea și echitatea pentru a restabili independența economică americană”. Dar se mai spune că „comerțul cu China ar trebui să fie echilibrat și concentrat pe factori non-sensibili” și chiar solicită „menținerea unei relații economice cu adevărat reciproc avantajoase cu Beijingul”.
Strategia arată că SUA doresc să prevină războiul în Indo-Pacific - un semn de alarmă către tensiunile crescânde din regiune, inclusiv între China și aliații SUA, cum ar fi Japonia și Filipine.
„De asemenea, vom menține politica noastră declarativă de lungă durată cu privire la Taiwan, ceea ce înseamnă că Statele Unite nu susțin nicio modificare unilaterală a status quo-ului din Strâmtoarea Taiwan”, se afirmă în document. Acest lucru ar putea fi o ușurare pentru observatorii din Asia care se temeau că Trump va renunța la sprijinul SUA pentru Taiwan, deoarece acesta se confruntă cu amenințări continue din partea Chinei.
SUA și China. Sursa: Pixabay
Pacea din Ucraina, un interes fundamental al SUA
Documentul afirmă că „este un interes fundamental al Statelor Unite să negocieze o încetare rapidă a ostilităților în Ucraina” și să atenueze riscul confruntării Rusiei cu alte țări din Europa.
De asemenea, Strategia are remarci dure pentru națiunile aliate cu SUA din Europa, criticând cenzura politică. „Administrația Trump se află în conflict cu oficialii europeni care au așteptări nerealiste pentru războiul [din Ucraina], bazate pe guverne minoritare instabile, multe dintre ele calcând în picioare principiile de bază ale democrației pentru a suprima opoziția”, se arată în strategie.
Europa, în pericol de a-și schimba fundamental identitatea
Strategia pare să sugereze că migrația masivă acceptată de guvernele europene va schimba fundamental identitatea Europei într-o măsură care ar putea afecta alianțele SUA.
„Pe termen lung, este mai mult decât plauzibil ca, în cel mult câteva decenii, anumiți membri NATO să devină majoritari non-europeni”, se afirmă în document. „Ca atare, este o întrebare deschisă dacă își vor privi locul în lume sau alianța cu Statele Unite în același mod ca cei care au semnat carta NATO.”
Documentul notează și punctele forte economice și de altă natură ale Europei, precum și modul în care parteneriatul Americii cu o mare parte a continentului a ajutat SUA. „Nu numai că nu ne putem permite să ignorăm Europa, dar acest lucru ar fi contraproductiv pentru ceea ce își propune această strategie”, se arată în document.
„Scopul nostru ar trebui să fie să ajutăm Europa să își corecteze traiectoria actuală”, se arată în document.
islamism / Foto: © Pascal Deloche | Dreamstime.com
Ce e schimbat față de strategia din primul mandat al lui Trump
Strategia de Securitate Națională a lui Trump, din primul mandat, s-a concentrat semnificativ pe competiția SUA cu Rusia și R.P. Chineză. Această nouă strategie se dovedește a fi o reflectare mai bună a ceea ce crede Trump însuși și ar putea ajuta alte părți ale guvernului SUA să se adapteze, ca să nu mai vorbim de guvernele străine, comentează Politico.
De asemenea, comentează publicația, documentul pare că respinge, în esență, ambițiile multor țări mai mici. „Influența supradimensionată a națiunilor mai mari, mai bogate și mai puternice este un adevăr atemporal al relațiilor internaționale”, se arată în strategie.
Strategia de Securitate Națională este primul dintre mai multe documente importante de apărare și politică externă pe care administrația Trump urmează să le publice. Acestea includ Strategia Națională de Apărare, a cărei direcție de bază se așteaptă să fie similară.
