Evenimentul Zilei > Social > Câte necunoscute mai are virusul ucigaș. Răspunsul vine de la un expert român
Câte necunoscute mai are virusul ucigaș. Răspunsul vine de la un expert român

Câte necunoscute mai are virusul ucigaș. Răspunsul vine de la un expert român

Organizaţia Mondială a Sănătății a estimat, ieri, că pandemia provocată de noul coronavirus poate fi de acum gestionată în Europa fără nevoia de a închide viața socială în ansamblul său, datorită pregătirii autorităților și a cunoștințelor acumulate în ultimele luni.

Realizator: Se vor deschide şcolile. Va putea fi respectată distanțarea? Cât de mult trebuie să ne îngrijorăm în acest moment de deschiderea școlilor și aglomerația care se va crea în toamnă, odată cu apariția, așa cum spuneam mai înainte, și a virusului gripal?

Alexandru Rafila: Deci, cât de mult să ne îngrijorăm? Depinde cum reuşim să ne organizăm şi mai ales cum reuşim să explicăm părinţilor şi cadrelor didactice în primul rând care sunt riscurile. Riscurile acestea trebuie acceptate şi nu trebuie plecat de la premisa că în școală este exclusă transmiterea acestei boli. Gândiţi-vă că multe alte infecții… Dvs aţi dat exemplu infecţia gripală, dar multe alte viroze respiratorii se transmit între copii. Important este ca riscul să fie cât mai mic, numărul de cazuri să fie cât mai mic, şi dacă cumva apare un caz, să poată fi rapid identificat și măsurile să nu vizeze, de exemplu, întreaga activitate dintr-o şcoală, ci doar o singură clasă.

Şi aici este, de fapt, secretul: dacă putem să organizăm activitatea încât elevii să rămână oarecum individualizaţi în clase și riscul de a transmite boala altor elevi din alte clase să fie cât mai mic sau chiar exclus, pentru că acest lucru va crea posibilitatea de sustenabilitate a procesului didactic. Sigur că e mai greu la copiii mai mici, și aceste recomandări privind utilizarea măştii câteodată sunt mai greu de aplicat, și cred că trebuie foarte bine făcut un studiu, o simulare, să vedem cum reacționează copiii, care sunt punctele slabe, unde am putea să îmbunătăţim câte ceva, pentru că o măsură este bună dacă ea poate fi aplicată la marea majoritate a celor cărora li se adresează aceste măsuri.

Realizator: Credeți că testarea ar fi o soluție, în acest moment?

Alexandru Rafila: Testarea cui?

Realizator: Testarea tuturor persoanelor care merg la serviciu, de exemplu, sau…

Alexandru Rafila: Păi să îi testăm în fiecare zi? Sau care ar fi…?

Realizator: Nu, nu, măcar periodic; testările din comunitate nu se fac la noi.

Alexandru Rafila: Testările din comunitate ale persoanelor sănătoase nu sunt recomandate, sunt recomandate testările persoanelor care sunt simptomatice sau dacă fac parte dintr-o categorie, de exemplu, cu risc înalt, cum ar fi pacienţii dializaţi. Dacă noi facem o testare periodică a tuturor persoanelor, acest lucru nu oferă garanţia faptului că ulterior ei nu se vor infecta, iar proporţia oamenilor infectaţi într-un anumit moment, într-o comunitate de oameni sănătoşi, este foarte mică. Noi facem lucrul ăsta acum în fiecare zi – vedeţi, se testează 10.000 de persoane care doresc să meargă în concediu. Sunt persoane sănătoase.

Proporţia de cazuri pozitive la aceste 10.000 de persoane este foarte mică. Probabil că e în jur de 1 la mie. Deci eu descopăr, de exemplu, dacă testez 10.000 de persoane cu simptomatologie, descopăr 1.000 de persoane care sunt infectate, dacă testez 10.000 de persoane care sunt sănătoase – aparent sănătoşi – descopăr doar 10 cazuri de infecţie. Asta este diferenţa. Şi lumea trebuie să înțeleagă că direcționarea testării către persoanele la care există o probabilitate semnificativă să fie infectate este calea de urmat.

Şi atunci sigur că mai important decât să facem ce spuneţi dumneavoastră este să discutăm cu părinții, să le explicați ca, la orice semn de viroză respiratorie, de semn de boală al copilului, să-l ţină acasă, să-l ducă la medic ş.a.m.d. şi să nu-l trimită în comunitate. Cred că asta este mult mai important decât testarea așa-zisă în masă, care de fapt nu se practică nicăieri. S-a încercat în două-trei locuri şi nu a fost în niciun caz un lucru care să se mai repete.

Realizator: O ultimă întrebare pe care v-o mai adresez: câte necunoscute mai are în acest moment acest virus?

Alexandru Rafila: Este foarte greu de răspuns la întrebarea dumneavoastră. Cu siguranță, sunt foarte multe, și părerea mea este că sunt mult mai multe decât cele care sunt cunoscute despre el, pentru că modul de transmitere, patogenia bolii sunt în permanentă schimbare, iar această schimbare de multe ori este potenţată inclusiv de variabilitatea genetică, de modificări care apar – mutațiile, aşa-zisele mutaţii pe care acest virus le poate suferi. Cel mai important este să înțelegem exact cum este răspunsul imun după infecție, după vaccinare, care este persistenţa lui și ce putem să facem încât imunitatea să fie posibilă după vaccinare pe o perioadă cât mai lungă la toate categoriile care au nevoie de vaccin.

 

PAGINA ANTERIOARA