SIIJ, modificată. Sursă foto: dreamstime.com În România, procedura partajului judiciar este reglementată de Codul Penal și se poate derula în două moduri diferite, prin intermediul unui proces, sau prin notarul public. În acest din urmă caz există mai multe constrângeri, și nu de fiecare dată este posibil de a se realiza.
Partajul judiciar are ca finalitate ieşirea din starea de indiviziune, procedură în urma căreia fiecare coproprietar devine proprietar exclusiv al unei anumite părţi concret determinate din ceea ce forma obiectul coproprietăţii.
Codul Civil prevede că dacă părţile nu ajung la o înţelegere sau nu încheie o tranzacţie potrivit celor arătate la art. 982, ”instanţa va stabili bunurile supuse împărţelii, calitatea de coproprietar, cotaparte ce se cuvine fiecăruia şi creanţele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii. Dacă se împarte o moştenire, instanţa va mai stabili datoriile transmise prin moştenire, datoriile şi creanţele comoştenitorilor faţă de defunct, precum şi sarcinile moştenirii”.
În procedura judiciară există mai multe feluri de partaje. De exemplul unul dintre acestea este cel între foștii soți, care urmează unui divorț. În acest caz, bunurile comune sunt supuse unui partaj judiciar prin crearea de loturi, iar acolo unde nu este posibil acest lucru, instanța poate stabili plata unei sulte, adică a unei despăgubiri.
Ne puteți urmări și pe Google News
Cât costă un partaj judiciar
Un alt tip de partaj este cel care survine la o moștenire, unde moștenitorii își împart bunurile din masa succesorală.
Aceste tip de partaj, se derulează prin intermediul unui notar public, dar există cazuri când părțile nu se înțeleg și atunci este nevoie de un proces în fața unei instanțe de judecată. În acest caz, judecătorul va dispune o expertiză judiciară de stabilire a prețului și cine anume dintre moștenitori va primi acest bun.
În cazul derulării procedurii prin notar, taxa notarială de partaj este reglementată prin grila notarilor publici, și este compusă din onorariul notarului și dintr-o taxă care se calculează pentru fiecare bun imobil, în funcție de locul unde se află acesta.
De exemplu, pentru o valoare de 50.000 de euro, rezultă 3.152 lei (onorariu notarial) + 370 lei (taxa de intabulare) = 3.522 lei. Pe de altă parte, pentru o valoare de 100.000 de euro: 5.218 (onorariu notarial) + 740 lei (taxa de intabulare) = 5.958 lei, conform calculatorului de taxe notariale în ceea ce privește partajul, arată cancan.
Recomandările noastre
