Dan Iliuţă, absolvent al Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti, acum student în anul doi la Universitatea de Arte din New York, în domeniul fi lmului şi al regiei, nu încetează să ne surprindă cu realizările sale.

Dan Iliuță are doar 19 de ani, dar vârsta fragedă nu-l împiedică să facă aprecieri pertinente în legătură cu industria cinematografică: „Consider că filmul reprezintă cea mai curajoasă formă de exprimare, pentru că are posibilitatea să se apropie cât mai mult de modul cum percepem noi realitatea, spre deosebire de celelalte arte”. Dorinţa lui de a face film şi regie s-a concretizat odată cu participarea la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes, alături de câţiva colegi de echipă, cu „Tibi” (n.r. - un mediumetraj pe care aceştia l-au realizat în clasa a XI-a!). „Industria asta e extrem de vastă și nepăsătoare la adresa novicilor, iar ca să ajungi la un nivel înalt ai nevoie de ani de cunoștințe acumulate și rateuri din care să înveți“, consideră Dan Iliuță. 

Culisele unui festival: Cannes

El a rămas impresionat de industria spectaculoasă a filmului: „Am reuşit să văd cu proprii-mi ochi cum funcționează festivalul de la Cannes, cum se manifestă aspectul seducător al lumii filmului și ce presupun toate aranjamentele de vânzare, cumpărare, care sunt interesele și tendințele industriei în fiecare an”. Dan ne mai povesteşte că New York-ul a reprezentat pentru el cea mai bună opţiune, atât pentru dezvoltarea profesională, cât şi pentru cea personală. Oraşul, cu o societate vivace şi aflată într-o continuă mişcare, are obiective culturale numeroase, teatre şi muzee de mare importanţă, ceea ce îl ajută să îşi îmbogăţească în mod constant perspectivele. „New York-ul a avut o magie specială pentru mine și m-am bucurat mult, prin liceu, când am aflat că acolo era și una dintre cele mai bune școli de film din lume. Atunci a încolțit gândul plecării în SUA”. Profesorii l-au surprins în mod plăcut şi i-au oferit informaţii preţioase pentru viitor, câteva exemple pe care ni le-a enumerat fiind Caran Hartsfield - la scenaristică - și Peggy Gormley - la regizarea actorilor. 

Documentar într-un sat din Moldova

Dan are planuri mari legate de viitor. Acum montează un scurt documentar pe care l-a filmat într-un sat din Moldova și mai scrie două scenarii de scurtmetraj, unul pentru România, altul pentru SUA: „Pe unul dintre ele mă gândesc să îl adaptez în următorii ani într-un lungmetraj. Am început, de asemenea, un proiect nou la New York. Visez să ajung regizor, să arăt lumii frumusețea României. Avem o țară splendidă, al cărei potențial nu este exploatat suficient“.

Scrie scenete din clasa a IV-a

Când vine vorba despre sursele sale de inspiraţie pentru producţii, tânărul îşi ascultă mereu instinctul, indiferent cât de dificilă ar părea realizarea filmului, încrederea în forţele proprii fiind vizibilă încă din copilărie: „Am început să scriu niște scenete în clasa a IV-a, când am refuzat piesa impusă de doamna învățătoare și i-am zis eu că vreau să pun în scenă o poveste science-fiction, cu colegii, la banchet, într-o excursie. S-a chemat Povestea gemenelor negemene, a mers bine, am avut și sequel-uri (n.r. – continuări), la mai multe serbări”.

 S-a gândit să renunțe din cauza banilor

Ca orice tânăr la început de drum, Dan ne spune cu sinceritate că a avut momente când s-a gândit să renunţe la dorinţa de a face filme: „Sigur, am trecut și eu prin stări de genul, nu neapărat când mă gândeam la dificultatea de a realiza fiecare proiect, cât la ideea de stabilitate financiară, de siguranță în meseria asta, care nu prea există”. Dar tânărul aspirant alege să nu dea crezare stereotipurilor legate de viaţa dificilă a artiştilor şi să îşi urmeze pasiunea, deoarece nu se vede făcând altceva cu aceeaşi dedicare.