Câmpul magnetic al Pământului. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
O gaură deja gigantică în câmpul magnetic natural al Pământului s-a extins în ultimul deceniu cu aproape jumătate din suprafața Europei, arată un studiu recent. Câmpul magnetic al planetei, esențial pentru protecția noastră împotriva radiațiilor periculoase, se dovedește a fi mult mai instabil decât se credea anterior spun cercetătorii, potrivit Metro.
Câmpul magnetic al Pământului are o gaură de 11.1369 kilometri pătraţi și este în creștere
Pământul beneficiază de o protecție invizibilă, asemănătoare unei folii, sub forma câmpului său magnetic. Acesta se naște din mișcarea curenților turbulenți de fier din miezul exterior lichid al planetei și acționează ca un scut împotriva radiațiilor solare și galactice periculoase. Totuși, cercetările arată că forța acestui scut s-a diminuat cu aproximativ 10% în ultimele două secole.
O particularitate a câmpului magnetic este așa-numita „Anomalie a Atlanticului de Sud”, o regiune cu intensitate magnetică redusă care acoperă aproximativ 4,3 milioane de mile pătrate (11.1369 kilometri pătrați).
Descoperită în 1958, zona se întinde din America de Sud, traversează sudul Oceanului Atlantic și ajunge până în sud-vestul Africii. Recent, un studiu publicat în revista Physics of the Earth and Planetary Interiors a arătat că această anomalie s-a extins cu aproximativ două milioane de mile pătrate doar între 2014 și prezent.
Mai mult, forma sa s-a modificat semnificativ. Pentru a înțelege implicațiile acestei schimbări, Metro a discutat cu coautorul studiului, cu un oficial din domeniul spațial și cu un expert independent.
Anomalia era mult mai mică în 2014 decât este astăzi. Sursa foto: esa.int/ESA.
Ce este anomalia magnetică din Atlanticul de Sud
Câmpul magnetic al Pământului poate fi comparat, în mod simplificat, cu o lampă cu dinam de bicicletă: lumina apare atunci când cineva pedalează. În cazul planetei noastre, „pedalatul” vine de la un ocean de fier topit aflat la aproximativ 3.000 de kilometri sub suprafață, care generează un câmp magnetic ce se înalță în două inele ce se apropie în zona polilor.
Însă deasupra Atlanticului de Sud, acest câmp magnetic coboară mult sub media obișnuită: în această regiune, el atinge doar circa 190 de kilometri, față de altitudinea medie de aproximativ 640 de kilometri. Această scădere creează o „gaură” prin care particulele încărcate din centurile Van Allen, benzi de radiații intense care înconjoară Pământul, pot pătrunde mai aproape de suprafață.
Anomalia nu are o formă sau o locație fixă, dar centrul său se află în largul coastelor Braziliei, unde câmpul magnetic este neobișnuit de slab. „Prin neobișnuit de slab înțelegem că intensitatea aici este aproape jumătate față de ceea ce ne-am aștepta dacă Pământul ar fi un simplu dipol înclinat”, explică Chris Finlay, profesor de geomagnetism la Universitatea Tehnică din Danemarca și autor principal al studiului.
Regiunea și-a schimbat forma și a crescut în dimensiuni. Sursa foto: esa.int/ESA.
De ce crește Anomalia Atlanticului de Sud
O echipă de cercetători condusă de Chris Finlay a investigat evoluția câmpului magnetic al Pământului folosind date colectate timp de 11 ani de sateliții misiunii Swarm, lansată în 2013 de Agenția Spațială Europeană.
Potrivit Anjei Strømme, managerul misiunii, anomalia este legată de dinamica miezului lichid al planetei și de interacțiunea acestuia cu mantaua stâncoasă.
„Sub Anomalia Atlanticului de Sud, liniile câmpului magnetic circulă în direcția opusă celei normale: intră în miez în loc să iasă din el, așa cum se întâmplă în mod obișnuit în emisfera sudică”, explică Strømme.
Ea adaugă că aceste regiuni cu flux magnetic inversat s-au deplasat în ultimii ani, separând zonele de sub America de Sud de cele aflate la sud de Africa, ceea ce contribuie la amplificarea anomaliei în Atlanticul de Sud.
„Acest fenomen evidențiază complexitatea proceselor care au loc la granița dintre miez și mantaua Pământului și ne amintește că câmpul magnetic nu este un simplu dipol”, subliniază ea.
Datele colectate au mai arătat că, din 2014, un „lob” al câmpului magnetic s-a orientat spre Africa, unde a slăbit rapid. În același timp, regiuni precum Canada au pierdut teren echivalent cu dimensiunea Indiei, în timp ce Siberia a câștigat o suprafață comparabilă cu Groenlanda. Cercetătorii consideră că aceste modificări sunt legate de deplasarea polului nord al Pământului spre Siberia.
Finlay a concluzionat că, deși oamenii de știință au acumulat multă informație despre câmpul magnetic, acesta rămâne un fenomen surprinzător și complicat. „Încercăm să înțelegem mai bine aceste procese, dar încă nu deținem toate detaliile”, a mai spus el.
Ar trebui să ne facem griji din cauza anomaliilor magnetice
Razele cosmice pot afecta sateliții sau chiar provoca supratensiuni electrice care duc la pene de curent în zonele mai joase ale planetei, avertizează Richard Holme, profesor de geofizică la Universitatea din Liverpool, într-un interviu acordat publicației Metro.
Unii sateliți care au trecut prin regiunea afectată au înregistrat defecțiuni, după ce particulele cosmice au străpuns „bula” magnetică a Pământului. „Sateliții dedicați astrofizicii sunt opriți în mod regulat când traversează această zonă”, explică Holme.
Situația devine însă mai complicată pentru sateliții de observare a Pământului: „Dacă vrei să monitorizezi Amazonul, nu poți opri sateliții de fiecare dată când trec peste acea zonă”, adaugă el. Totuși, experții consideră că pagubele sunt, dar nu catastrofale. „Dacă e nevoie, putem lansa alți sateliți, există resurse suficiente pentru a înlocui echipamentele afectate.”
Există speculații că această anomalie ar putea semnala o posibila inversare a polilor magnetici ai Pământului, un fenomen care sună ca din science-fiction. „Ori asistăm la o inversare, ori e doar o fluctuație obișnuită fără motive de îngrijorare”, spune Holme.
Profesorul subliniază că, de-a lungul istoriei planetei, câmpul magnetic s-a slăbit și s-a intensificat fără a provoca evenimente catastrofale precum extincțiile în masă. „Există dovezi că, deși câmpul slăbește, acesta nu se inversează în prezent și își va recăpăta forța”, adaugă el.
Holme recunoaște că întrebările legate de inversarea câmpului magnetic sunt frecvente și adesea dramatizate: „La întrebarea dacă se inversează, răspunsul e „nu”, iar dacă vom muri toți? Răspunsul e „da”, dar nu are legătură cu câmpul magnetic”.
