Fostul premier Adrian Năstase a reamintit de operațiunea Statului Paralel desfășurată pe două planuri: atât pentru înlocuirea profesorului Corneliu Bîrsan din postul de judecător al României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cât și pentru reducerea la tăcere a judecătoarei Gabriela Bîrsan de la Înalta Curte de Casație și Justiție. El a spus că a murit o mare personalitate și că familia Bîrsan merita să fie tratată mai frumos.

Adrian Năstase, despre moartea lui Corneliu Bîrsan

„A murit o mare personalitate a școlii juridice din România – profesorul Corneliu Bîrsan. Era asistentul profesorului Statescu (n.r. Constantin Statescu (1927-1990), fost președinte al Tribunalului Suprem – actuala ICCJ – între 1975 și 1977, apoi ministru al Justiției în perioada 1977-1979) la Facultatea de drept din București în perioada în care eram student. L-am admirat de atunci pentru echilibrul său și pentru puterea cu care a trecut de unele drame din viață. Un profesionist excepțional, autor de manuale remarcabile în materia dreptului civil.

M-am bucurat când a ajuns judecător, din partea României, la CEDO. Era însă o perioadă neagră. Cea în care, în țară, se modificaseră procedurile, codul penal și cel de procedură penală, avusese loc 'mica reformă în justiție', fusese numită, de către Traian Băsescu, noua șefă a Curții. Totul era pregătit pentru condamnări. Trebuiau însă 'neutralizați' unii judecători incomozi de la ICCJ (o voce puternică o reprezenta Gabriela Bîrsan, soția profesorului Birsan) și trebuia schimbat judecătorul român de la CEDO, unde, inevitabil, plângerile în legătură cu abuzurile judiciare urmau să ajungă”, a spus fostul premier, potrivit Luju.

Cum a pornit acțiunea penală împotriva soției sale

Adrian Năstase a mai explicat și cum a pornit acțiunea penală împotriva soției lui Corneliu Bîrsan, Gabriela Bîrsan. El a mai spus că profesorul a fost foarte afectat în ultimii ani de umilințele la care a fost supus și de trădările studenților. Fostul premier speră ca juristul să își găsească liniștea acum.

Umilințele la care a fost supus Corneliu Bîrsan

„Acestea au fost rațiunile din care a pornit, la București, acțiunea penală împotriva Doamnei Bîrsan (percheziții, interceptări, etc.), la 6 octombrie 2011, urmată, la 17 noiembrie, de cererea de ridicare a imunității judecătorului Bîrsan, formulată de DNA, la Strasbourg. Era perioada în care Livia Stanciu 'judeca' recursul în dosarul meu. În 2012, în vară, s-a dat verdictul.

După câteva luni, am făcut plângere la CEDO. În octombrie 2013, a fost desemnat un nou judecător român la CEDO – Iulia Moțoc (în cadrul acordului de coabitare Băsescu-Ponta) –, iar în noiembrie 2014 s-a dat decizia de inadmisibilitate la plângerea formulată de mine, schimbându-se chiar jurisprudența anterioară a Curții! 'Culoarul negru' al justiției din România avea o prelungire și la Strasbourg! L-am revăzut pe profesorul Bîrsan, în ultimii ani, afectat de umilințele prin care a trecut, dar și de trădările unor foști studenți.Condoleanțe familiei! Dumnezeu să-l odihnească!”, a mai spus Adrian Năstase.