O dovadă ("foretaste") a viitorului: așa sintetizează Organizația Meteorologică Mondială (OMM) valul de căldură care mătură acum țările europene. În Portugalia, 1.063 de decese în suplimentare între 7 și 18 iulie sunt investigate din cauza unei probabile legături cu clima.

Regatul Unit inregistrează recorduri de temperatură bătute într-o succesiune amețitoare. Valoarea anterioară, cu doar trei ani în urmă, era de 38,7 °C. Apoi au venit marți (19 iulie) 39,1ºC în Surrey; câteva ore mai târziu, 40,2ºC pe aeroportul Heathrow și 40,3ºC în Coningsby.

Pompierii londonezi, care în zilele normale gestionează între 300 și 350 de apeluri, s-au trezit copleșiți de 1.600 de urgențe. Au lipsit ambulanțele care să ajute persoanele cu dificultăți respiratorii, amețeli și leșinuri. Călătoriile cu trenul au fost suspendate din cauza şinelor deformate.

Pădurile uscate şi pârjolite iau foc într-o clipită, iar incendiile se răspândesc în Regatul Unit, în Portugalia (unde au murit 115 persoane în 2017), în Spania, Franța, Italia, Grecia... În SUA, flăcările ard în 12 state, chiar și Alaska.

Termometrele care depășesc 40 °C nu scandalizează locuitorii din Rio de Janeiro sau din zona aridă de nord-est, dar au un efect devastator în Europa. Locuințele și mijloacele de transport fără aer condiționat sau ventilație adecvată devin capcane pentru bătrâni.

Valuri de căldură duc la creşterea de 30 de ori a crizei climatice

Canicula neobișnuită și timpurie, care depăşeşte temperaturile care apar doar în lunile august sau septembrie, s-ar putea prelungi până săptămâna viitoare. Există temerea privind repetarea dezastrului din 2003, când pe continent s-au înregistrat aproximativ 30.000 de morți, dintre care 14.000 în Franța. Și nu este doar Europa. În India și în Pakistan, sute de milioane de oameni au suferit la temperaturi cuprinse între 43°C și 50°C în lunile aprilie și mai.

Nu există prea multe îndoieli cu privire la faptul că astfel de evenimente extreme rezultă din schimbările climatice, încălzirea globală fiind determinată de arderea combustibililor fosili și a pădurilor. OMM estimează că probabilitatea unor astfel de valuri de căldură duc la creşterea de 30 de ori a crizei climatice.

Pe scena internațională, inacțiunea și nesăbuința se răspândesc. Pentru a evita ce este mai rău, ar fi necesară înjumătăţirea emisiilor de carbon până în 2030 și să eliminarea lor până în 2050, dar guvernele naționale nu respectă obiectivele Acordului de la Paris (2015), în condiţiile în care ar trebui să le înăsprească.

A se lua în considerare exemplul foarte prost al Braziliei, în care defrișarea constituie cea mai mare sursă de poluare climatică: în 2021, devastarea a crescut cu 20% în toți biomii, nu doar în pădurea amazoniană. Creştere care se repetă pentru al treilea an, insuflată în mod deliberat de proasta gestionare a lui Jair Bolsonaro.  Un aperitiv al viitorului, da, și destul de amar, notează folha.uol.com.br.

(Traducerea Rador)