Vlad Filat îşi va afla sentinţa a doua zi după ce îşi va sărbători jubileul de 55 de ani. Judecătoria Chişinău, oficiul Buiucani, a amânat pronunţarea sentinţei în dosarul în care fostul premier moldovean este învinuit de spălare de bani pentru data de 7 mai, a treia zi de Paşti.

Amânarea şedinţei a provocat discuţii contradictorii în societatea de peste Prut. Se vehiculează că cele trei magistrate din completul de judecată, Angela Catană, Djeta Chistol şi Tatiana Bivol, ar fi derutate. Magistratele nu ar fi sigure în privinţa deciziei pe care urmează să o adopte.

La şedinţa lui Vlad Filat au venit doar jurnaliştii

La data de 28 februarie a avut loc penultima şedinţă de judecată în dosarul lui Vlad Filat. În ultimul cuvânt rostit de pe banca acuzaţilor, fostul premier a cerut să fie achitat. Procurorul anticoupţie, Nadejda Busuioc, a insistat asupra acuzaţiilor. Ea a solicitat şapte ani de închisoare pentru fostul şef al Guvernului de la Chişinău.

Completul de judecată a anunţat că se retrage în deliberare şi că va pronunţa sentinţa pe data de 29 aprilie.

La data indicată au venit doar jurnaliştii, care au găsit sala de şedinţe închisă. Aceştia au fost informaţi de un funcţionat că pronunţarea sentinţei a fost amânată pentru 7 mai.

Un justiţiabil a comunicat pentru EvZ că părţile au fost anunţate încă săptămâna trecută că pronunţarea sentinţei va fi amânată.

Motivul amânării. De ce apar suspiciuni

Motivul amânării a fost că Djeta Chistol, care este judecător raportor în dosarul Filat, se află în concediu anual de odihnă.

Pe uşa biroului magistratei Chistol am găsit un anunţ că aceasta se află în concediu anual, fără să fie indicată data revenirii la muncă.

Un angajat al instanţei a comunicat pentru EvZ că Djeta Chistol a amânat şedinţele pentru sfârşitul lunii mai-începutul lunii iunie.

Un membru al CSM, care a solicitat anonimatul, a precizat pentru EvZ că concediile judecătorilor sunt coordonate cu prweşedintele instanţei încă la începutul anului. Astfel, este puţin probabil că Djeta Chistol să nu fi ştiut la 28 februarie că va fi în concediu pe 29 aprilie.

Învinuirile aduse lui Vlad Filat

la 1 iulie 2013, fostul premier ar fi încheiat un contract de asistență în campania electorală pentru un partid politic la alegerile parlamentare din noiembrie 2014, cu o companie de consultanță din Washington, SUA.

Pentru serviciile contractate, învinuitul ar fi  achitat către compania nerezidentă, suma totală de 12.847.902 lei, efectuând periodic transferuri din conturile companiilor gestionate prin intermediar, în care erau depozitate mijloace financiare obținute prin infracțiuni de corupție din Banca de Economii.

În ultimul cuvânt al inculpatului, pronunţat la 29 februarie, Vlad Filat s-a dat drept victimă a procurorilor, judecătorilor, al lui Vlad Plahotniuc şi al lui Ilan Şor. La un moment, fostul premier a avertizat completul de judecată că cei care vor răspunde dacă „va fi condamnat ilegal”, nu vor răspunde procurorii, ci judecătorii.

Se pregăteşte achitarea lui Filat?

Una din principale argumente ale apărării fostului premier este că în instanţă nu au fost audiaţi martorii acuzării. Un alt martor, Ion Rusu, a decedat. Cei trei au făcut declaraţii, însă, la etapa urmăririi penale.

La şedinţa din 4 mai 2023, acuzatoarea Nadejda Busuioc a solicitat audierea, prin comisie rogatorie, a martorilor din afara ţării. Instanţa a respins demersul procurorului ca „neîtntemeiat”.

Acuzatoarea nu a pus atunci la îndoială imparţialitatea instanţei şi nu a solicitat recuzarea completului de judecată.

La ultima şedinţă de judecată, Nadejda Busuioc a respins delaraţiile celor patru apărători ai lui Vlad Filat. Aceştia au spus că nu există probe care să confirme acuzaţiile aduse fostului premier.

Acuzatoarea a precizat că au fost prezentate rulajele bancare şi alte documente. Şi că acestea  demonstrează că Filat se face vinovat de spălare de bani.

Nadejda Busuioc a menţionat că Republica Moldova este semnatară a Convenţiei de la Varşovia privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii şi finanţarea terorismului. Astfel, ţara  şi-a asumat anumite obligaţiuni.