O autoritate interlopă, stabilită în Rușia cu mai bine de 20 de ani după ce a fost dată în urmărire generală de autorităţile de la Chişinău pentru comiterea mai multor crime deosebit de grave, a ajuns să fie unul din propagandiştii Kremlinului în Republica Moldova. Este vorba despre Grigore Caramalac, alias Bulgarul, originr din oraşul Taraclia, despre care se spune că s-ar afla de mai mulţi ani în serviciul FSB-lui rusesc. Liderul interlop îşi bagă nasul, de ani buni în politica moldovenească, încercând de fiecare dată să încline balanţa în favoarea Moscovei.

Relaţia ostilă dintre Grigore Caramalac şi Vladimir Plahotniuc

Relaţia dintre Grigore Caramalac şi Vladimir Plahotniuc a fost şi rămâne una foarte tensionată.

Caramalac a confirmat în repetate rânduri că îl cunoaște personal pe Vladimir Plahotniuc. Că au comunicat și s-au întâlnit de mai multe ori.

Într-un interviu pentru presa rusă, Bulgarul a precizat că nu a putut să se înţeleagă cu Plahotniuc pentru că acesta nu este un om de încredere şi că e un minciunos.

Nu se cunoaşte care a fost mărul discordiei dintre Caramalac şi Plahotniuc. Se vehiculează că la bază ar sta evenimentele din 7 aprilie 2009, la care au avut ambii atribuţie. Plahotniuc l-ar fi înlăturat subtil pe Caramalac din sfera de influenţă a politicii moldoveneşti, preluând treptat de unul singur controlul.

O altă versiune este lupta pentru influenţă în lumea interlopă. Presa occidentală a scris că FSB-ul rus proteja unele „afaceri” ale celor din „Solnţevskaia bratva”. Surprinzător este că și Plahotniuc a fost suspectat că are legături cu „Solnţevskaia bratva”.

Presa scria că Plahotniuc se află sub supraveghere Interpol, întrucât era considerat o legătură între liderii grupului Solntsevo și unii politicieni de la București. Acesta lucru nu i-ar fi convenit lui Caramalac, care voia ca el să gestioneze această legătură.

Spaima oligarhului

În timpul când Republica Moldova era condusă de Plahotniuc, în anumite cercuri din anturajul oligarhului se vehicula că unica persoană de care acesta se teme este Caramalac.

În 2017, procurorii moldoveni anunţau tentativa de asasinare a lui Plahotniuc. Potrivit Procuraturii Generale, Grigori Caramalac a creat în 2016 un grup pentru a pregăti asasinarea lui Plahotniuc. Grupul a inclus: Valeri Zabolotnîi, vicepreședintele fondului IFAVIS şi mâna dreaptă a lui Caramalac în Republica Moldova precum și apropiații lui Bolgar, Stepan Kirov și Dmitri Shevcenko.

Ulterior, conform anchetei, Zabolotnîi și Kirov l-au angajat pe un locuitor al Transnistriei, Yuri Parhomenko. Acesta trebuia să planifice tentativa de asasinat. Parhomenko fusese condamnat anterior pentru crimă sub contract.

Fuga lui Plahotniuc

În 2018, prima instanţa i-a condamnat pe cei patru la ani grei de închisoare. Cea mai aspră pedeapsă, de 24 de ani de închisoare, a primit-o Zabolotnîi.

„Regret foarte mult că, din cauza relației mele cu Plahotniuc, oamenii sunt condamnați la pedepse atât de lungi. Toate acestea se vor destrama la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit lui, Plahotniuc a inventat acest spectacol pentru el – uite, vor să mă omoare”, a declarat atunci Caramalac pentru presa de la Chişinău.

După fuga lui Plahotniuc, în vara lui 2019, toţi patru au fost achitaţi de Curtea de Apel Chişinău.

Ura dintre cei doi însă, nu s-a sfârşit aici. În 2021, presa rusă anunţa că Grigore Caramalac a fost reţinut pe Aeroportul Domodedovo pentru a fi extrădat autorităţilor de la Chişinău.

În scurt timp, Bulgarul a venit cu o declaraţie în care spunea că informaţia este falsă.

„De mulți ani, în Moldova a existat un oligarh foarte influent și notoriu, Vlad Plahotniuc. Am avut dezacorduri cu el pe multe probleme. M-a persecutat mulți ani și s-a răzbunat. Datorită „necazurilor” lui, mulți dintre prietenii și partenerii mei au fost arestați în Moldova și mi-au fost luate părți din afacere.

Așa că am fost în confruntare continuă mulți ani, până când s-a întâmplat un miracol: în 2019, din voia sorții, s-a dovedit că păpușarul Plahotniuc a fugit din țară. Astăzi se află în nordul Ciprului, partea pro-turcă a insulei nerecunoscută de comunitatea mondială.

Este un loc convenabil pentru a te ascunde de justiție. Cred că lacheii lui Plahotniuc, dintre care au mai rămas mulți în Moldova, și destul de influenți, au încercat să-mi organizeze „detenția”. Unii dintre ei sunt membri ai Parlamentului Republicii Moldova din Partidul Democrat, care anterior era condus de Plahotniuc”, a comentat Caramalac.

Grişa Bulgarul menajat de Igor Dodon?

Nu există probe despre o potenţială relaţie dintre Grigore Caramalac şi fostul preşedinte pro-rus, Igor Dodon. Totuşi, există anumiţi indici care arată că în scurta perioadă în care Partidul Socialiştilor a guvernat Republica Moldova, autorităţile de la Chişinău au fost îngăduitoare cu Caramalac.

În octombrie 2020, presa a relatat că Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a primit o solicitare din partea avocatului lui Caramalac, Alexei Frunze. În recurs, avocatul apărării a cerut oprirea căutării internaționale a clientului său deoarece dosarul penal a fost închis.

Solicitarea a venit după ce a fost clasată o cauză penală care-l viza pe interlop. În scurt timp, numele lui Caramalac a dispărut de pe portalul Interpolului.

Viorel Ţentiu, şeful Biroului INTERPOL Moldova, a precizat atunci pentru Jurnal.md că este vorba despre o chestie pur tehnică și că în câteva zile numele lui Caramalac ar urma să apară din nou în lista celor căutați de Interpol.

Planurile lui Caramalac pare-se că au fost date peste cap de rezultatele scrutinului prezidenţial din noiembrie 2020, când Dodon a pierdut preşedinţia.

Remarcăm că anumite persoane din anturajul lui Caramalac, cu legături în lumea interlopă, au fost surprinse la diferite acţiuni organizate de PSRM.

Cireşa pe tort a fost pusă însă în iulie 2023, când Maxim Moroșan, liderul Asociației „Sunt bălțean” a fost ales președinte al organizației teritoriale Bălți a Partidului Socialiștilor.

Până la Moroşan, liderul Asociației „Sunt bălțean” a fost Mihail Ahremțev, un politician cu  viziuni pro-ruse radicale, președinte al partidului „Ai noștri”.

Omul lui Grigore Caramalac şi al lui Igor Dodon

Moroșan este președinte al Uniunii antreprenorilor moldoveni și ruși, care-și are sediul în centrul istoric al Moscovei.

Primele acțiuni desfășurate în Republica Moldova au țintit domeniul sportului, sub „umbrela” Uniunii fiind oferite gratuit mai multe echipamente pentru școlile sportive din Bălți, Drochia și Călărași. Imaginile arată însă că, de fapt, donațiile au o altă sursă. Fundația IFAVIS, condusă de Grigore Caramalac. Cu care Moroșan este în relații apropriate.

La alegerile din noiembrie 2021, Maxim Moroşan a fost candidatul PSRM pentru funcţia de primar al oraşului Bălţi. Moroșan a vorbit într-o conferință de presă despre relația sa cu autoritatea criminală. Acesta a recunoscut că îl cunoaște personal pe Caramalac, dar în context le-a cerut jurnaliștilor să nu-l mai lege de „povestea veche” în care acesta este vizat.

Politicianul Ştefan Gligor a declarat în cadrul unei emisiuni că Grigore Caramalac a încercat să-l convingă să nu-l atace pe Moroşan.

Maia Sandu, duşmanul nr.1

Grigore Caramlac o atacă la greu pe preţedinta Maia Sandu. Interlopul, la fel ca şi Kremlinul, se arată foarte deranjat de politica proeuropeană a guvernării de la Chişinău.

Caramalac susține că „evenimentele care au loc în Republica Moldova sunt inspirate din cercurile politice rusofobe americane și europene, și au drept scop transformarea acestei republici într-un alt nod sângerând, conform scenariului ucrainean”.

„Fundația Soros și donatorii străini occidentali au sporit finanțarea acestor ONG-uri pentru a continua atacurile lor brutale asupra instituției veche de secole a familiei.

Exact așa Occidentul, cu ajutorul pudelilor săi de buzunar, PAS și Maia Sandu, impune artificial interesele minorităților străine de Moldova, în detrimentul opiniei majorității”, declara Caramalac, în martie 2023, într-un interviu pentru publicaţia electronică argumenti.ru.

Dorinţa de a schimba guvernarea de la Chişinău

Începând cu anul 2023, interlopul fugar la Moscova a început să cheme la răsturnarea guvernării de la Chişinău.

„Îmi este greu să privesc cum în țara în care m-am născut continuă scăderea nivelului de trai, ceea ce este o consecință a politicilor antisociale ale actualului regim pro-occidental. Nu pot privi cum Maia Sandu, intimidându-și propria populație, de dragul Occidentului, a luat calea spre renunțare la neutralitate, consfințită în Constituție”, a declarat el.

Acesta susține că instigarea la ură față de „cultura rusă” și tentativa de a rupe „legăturile istorice” dintre R. Moldova și Rusia împiedică accesul cetățenilor moldoveni la piața rusă.

„Mi-am exprimat și îmi voi exprima în continuare poziția civică. Pentru că, cred eu, doar răsturnând acest regim odios, noi vom avea o șansă pentru viitorul și prosperitatea patriei noastre, Moldova”, a adăugat Caramalac.

Interlopul a criticat inițiativa lansată de președinta Maia Sandu, de a organiza pe 21 mai 2023Adunarea Națională „Moldova Europeană”. Caramalac declara că integrarea europeană a R. Moldova se va solda cu eșec, iar forțele de opoziție vor veni în Piața Marii Adunări Naționale pentru a protesta și a se opune inițiativei.

Sportul, instrumentul de influenţă al lui Grigore Caramalac

Grigore Caramalac a controlat şi continuă să controleze sportul din Republica Moldova. Totodată, folosesşte această filieră pentru propaganda politicii Kremlinului şi a lumii ruse în Republica Moldova.

Fundaţia Ifavis are o filială în Republica Moldova, condusă de Valeri Zabolotnîi. Fundația respectivă apare în calitate de sponsor al unor cluburi de luptă și sportivi de performanță din Republica Moldova. Dar există conexiuni şi cu Comitetul Naţional Olimpic şi alte structuri oficiale de la Chişinău.

Valeri Zabolotnîi este un prieten de multă vreme cu Caramalac. În 1998, când generalul Alexei a început o vânătoare împotriva „găștii Grisha Bolgar”, agenții de aplicare a legii l-au reținut și pe Zabolotnîi.

În timpul arestării, a fost rănit dintr-o armă o armă de foc. Zabolotnîi a fost condamnat ulterior la patru ani de închisoare. El a repetat în mod repetat şi deschis că este omul lui Caramalac și îi reprezintă interesele în Moldova.

Unul din sportivii de performanţă susţinut de Ifavis şi personal de Caramalac este luptătorul MMA Andrei Ciubotaru. Acesta este felicitat personal de Caramalac pe portalul organizaţiei Ifavis de fiecare dată când obţine o victorie.

La rândul său, sportivul care a apărat atât culorile Republicii Moldova, cât şi ale Federaţiei Ruse, nu ratează de fiecare dată, când are posibilitatea, să promoveze asociaţia lui Caramalac.

„Vreau să le mulţumesc personal pentru lucrul făcut în susţinerea moldovenilor din Rusia lui Maxim Moroşan, preşedintele Uniunii antreprenorilor moldoveni și ruși, lui Grigore Caramalac, vice-preşedinte al Federaţiei de lupte din Rusia”, a declarat Ciubotaru la o adunre a diasporei moldoveneşti la Moscova.

Banii fac totul

Caramalac profită de bugetul auster oferit de autorităţi pentru sport. Astfel, interlopul apare ca un salvator pentru sportivi. Iar ultimii îi rămân recunoscători şi, într-un fel, datori interlopului de la Moscova.

Deşi oficiali din R. Moldova apar în compania lui Caramalac şi a oamenilor săi. Iar fundaţia acestuia are statut de sponsor oficial al unor întreceri organizate sub egida autorităţilor, atunci când sunt întrebaţi, reprezentanţii statului neagă o colaborare ce pare evidentă.

În 2012, Ifavis a acordat celor doi medaliaţi ai R. Moldova la Olimpiadă, Cristina Iovu şi Anatol Cîrîcu, automobilele promise înaintea competiţiei. Prezent la eveniment, Octavian Bodişteanu, viceministrul Tineretului şi Sportului, a mulţumit pentru sprijinul acordat sportivilor.

Anterior, asociaţia lui Caramalac a primit o diplomă din partea Centrului pentru Drepturile Omului din R. Moldova.

Primăria Chişinău apare ca sponsor, alături de Ifavis, a competiţiilor organizate de Clubul de lupte Garuda, despre care se spune că ar avea conexiuni cu Caramalac. Iar primarul Ion Ceban, alături de Zabolotnîi, dă startul competiţiilor.

Crima organizată şi propaganda rusească

Grigore Caramalac foloseşte relaţiile din lumea interlopă din Republica Moldova pentru a propaga interesele Moscovei în regiune. Până nu demult un „partener” în acest sens i-a fost „hoţul în lege” Vladimir Moskalciuk, alias Makena, care este încarcerat de aproape 20 de ani într-un penitenciar de maximă siguranţă din Cricova.

Este cunoscut că Makena este cel care face legea printre deţinuţii moldoveni. La fel se ştie că la alegeri majoritatea deţinuţilor au votat de fiecare dată pentru un candidat pro-rus.

„Am primit „pragon” (circulară internă printre deţinuţi, argou n.r.) să votăm pentru Igor Dodon. În secţia de votare din puşcărie erau oamenii lui Makena. Chiar dacă nu nu vroiai să votezi pentru Dodon, nu aveai încotro. Puteai fi pedepsit dacă nu îndeplineai ordinul lui Makena”, ne-a povestit un fost deţinut despre procesul electoral în închisoare.

Precizăm că persoane din anturajul lui Zabolotnîi au fost surprinse alături deinterlopi. Este şi cazul lui Andrei Guşan, care a fost văzut la un miting alături de Renato Usatîi, la acţiunile organizate de PSRM.

Dar şi în compania unor lideri interlopi. Aceştia îşi manifestă deschis poziţia pro-rusă.

,,Disidentul" Jora

Interlopul Gheorghe Nazaruc, alias Jora, considerat mâna dreaptă a liderului criminal, Grigore Caramalac, a fost dat în urmărire internaţională şi a fost în Republica Moldova, în ziua alegerilor prezedenţiale din 2020. Acesta a fost reţinut în Ucraina, în 2021, după ce a fost în Republica Moldova unde să destabilizeze situaţia din ţară după alegerile prezidenţiale.

Nazaruc nu a fost reţinut de autorităţile din Republica Moldova, deoarece a trecut frontiera sub un alt nume. Totuşi, se vehicula că acesta ar fi fost ajutat de susţinătorii lui Dodon să treacă frontiera.

Gheorghe Nazaruc, condamnat în Federația Rusă pentru atac armat, deţine un paşaport moldovenesc în care figurează cu numele Gheorghe Chelmescu, dar şi un paşaport eliberat de autorităţile de la Moscova, în care apare oficial cu numele de Gheorghi Orlov.

Nazaruc a fost extrădat procurorilor de la Chişinău, care îl învinuiau de şantaj. Nazaruc a fost achitat de Judecătoria Chişinău după ce partea vătămată, Iurie Ciorici, şi-a schimbat declaraţiile.