Sfântul Policarp s-a născut în temniță. Părinții săi au fost uciși pentru că erau creștini. A îmbrățișat viața monahală, a ajutat săracii și a avut aceeași soartă ca și cei care i-au dat viață.

Sfântul Policarp s-a născut în temniță, în jurul anului 70, la Efes. Părinții săi fuseseră închiși și condamnați la moarte pentru că nu au renunțat la credința în Hristos. La botez a primit numele Pangratie, iar potrivit scrierilor Sfântului Irineu, a fost ucenic al Sfântului Apostol Ioan.

Ocrotitorul săracilor

Înainte ca părinții săi să fie uciși a fost dat în grija Calistei, o femeie bogată și credincioasă. Potrivit scrierilor bisericești, Pangratie a împărțit săracilor tot ce a găsit în hambarele mamei sale adoptive. Pentru ca aceasta să nu fie supărată, s-ar fi rugat la Dumnezeu, iar hambarele s-au umplut la loc. Datorită acestei minuni, Calista i-a schimbat numele din Pangratie în Policarp, adică „cel cu multe roade“.

Încă din tinerețe a ales calea monahală și a fost hirotonit diacon și preot de Sfântul Vucol. La moartea acestuia a devenit episcop. A reușit să convertească mulți păgâni la creștinism și a trăit o viață îndelungată.

Nu a renunțat la credință

Înainte să fie martirizat, și-a prevestit moartea. A avut o „vedenie“ cum că perna pe care dormea a luat foc. Și-a dat seama că i se apropie sfârșitul, dar nu a renunțat la credina sa.

Proconsulul Quadrat i-a spus că îi va cruța viața dacă va blestema pe Dumnezeu. Policarp i-a răspuns: „De 86 de ani îi slujesc și nu mi-a făcut nici un rău. Cum pot eu să blestem pe împăratul meu, pe Acela care m-a mântuit?“

Pentru că a refuzat să jertfească zeilor, a fost condamnat la moarte și aruncat în foc. Pentru că flăcările nu se atingeau de el, a fost străpuns cu sabia, însă, atât de mult sânge a curs din el încât focuk s-a stins. La rugamintea evreilor, trupul său lipsit de viață a fost ars.

Osemintele sale au fost luate de creștini și se află acum la loc de cinste în Franța. O părticică din moaștele sale se păstrează și în Mănăstirea Zografu de pe Muntele Athos, potrivit crestinortodox.ro.

Tot în data de 23 februarie mai sunt pomeniți:

Sfinții Cuvioși Ioan, Moise, Antioh și Antonin;

Sfânta Cuvioasă Gorgonia, sora Sfântului Grigorie Teologul;

Sfânta Muceniță Tea;

Sfântul Mucenic Clement;

Sfântul Cuvios Mucenic Damian;

Sfinții Cuvioși Zevina, Polihroniu, Moise și Damian;

Sfântul Cuvios Damian de la Mănăstirea Esfigmen (Muntele Athos).