Burleanu, pe urmele lui Ceaușescu. „Vizită de lucru” la Ezeriș

Burleanu, pe urmele lui Ceaușescu. „Vizită de lucru” la Ezeriș

Burleanu, pe urmele lui Ceaușescu. De curând, președintele FRF s-a pozat la antrenamentul singurei reprezentante in L3 a județulului Caraș Severin, ACS Progresul Ezeriș, alături de președintele clubului si de președintele Ajf Caraș, Viorel Lolea.

Burleanu, pe urmele lui Ceaușescu. În vizita sa de lucru, Răzvan Burleanu, n-a mers cu mâna goală ci însoțit de Bodescu, Stoichiță si Grigore. De asemenea s-au întâlnit și cu conducătorii echipei de fotbal feminin ACS Banat Girls. Veți întreba, și ce-i cu asta?

Nimic, doar că aceste plimbări/vizită se fac pe cheltuiala cluburilor de fotbal si în timpul programului de lucru. Desigur că e salutară grija pentru fotbalul mic din toate zonele țării. El trebuie ajutat și băgat în seamă. El reprezintă talpa fotbalului de unde am pornit cu toții spre performanță. Mă rog, cei care am practicat acest nou sport, numit performanță fotbalistică.

Campania electorală a-nceput!

Preocuparea principală insă in aceste vizite nu este cum s-ar crede grija față de dezvoltarea fotbalistică. Nici vorbă. De ce? Pentru că de vreo 7 ani, Burleanu este mai mereu pe drumuri, fie ele nationale sau internaționale iar rezultatele concrete intârzie să apară.

Ne puteți urmări și pe Google News

Răzvan Burleanu este într-o permanentă campanie electorală. Semn că-i place postul, îi place funcția, poate că mai mult ca lui mama, pensia.

Membrilor alegători ai FRF, le place și lor. Puternic impregnați cu mentalitatea slugarnică și infestați cu cea de mic provincial, orice apariție in urbea lor a unui șef de la București este binevenită.

Nu doar în fotbal. O poză, două mingi, o promisiune si o vizită la Primărie sunt suficiente pentru președinții votanți să mai câștige chiar ei câteva luni sau ani in câmpul muncii, în fotbalul local. Președinții cresc astfel în ochii primarilor, a puținilor sponsori și ai decidenților din localitate.

O poză este o mare performanță pentru ei iară nu performanța fotbalistică în sine. Cui îi pasă de ea? Și de ce le-ar păsa? Au un loc de munca in care dacă nu curge, pică si basta. Cum ar putea Răzvan Burleanu face ceva mai mult decât a promite, că doar nu-l doare gura. Ca pe toți politicienii, dealtfel.

Cui îi pasă de prioritizare

Cu o infrastructură grav afectată, aproape inexistentă, cu antrenori și arbitri slab pregatiți, cu competiții varză, cu fonduri insuficiente nu doar dezvoltării ci chiar salarizărilor din FRF, cu bani cerșiti de la UEFA si FIFA, oare ce s-ar putea dezvolta în Ezerișul recent vizitat? E clar că nimic.

Și totuși, Burleanu se bucură de succes! E clar că românului îi place să fie mințit dar îi place și să se umfle-n pene. Cum e turcu-i și pistolul.

Nici povestea de dragoste dintre votanți și Burleanu n-ar fi o problemă dacă fotbalul românesc n-ar avea treburi mai importante acum decât dezvoltarea infrastructurii in Ezeriș, care de altminteri nu este problema FRF, ci a autorității locale.

Meciurile din calificări bat la ușă. Organizarea CE de juniori si seniori, la fel, organizarea barajelor, a competițiilor, a școlii de antrenori și de arbitri etc, sunt priorități reale și urgente, iară nu vizita de campanie la Ezeriș sau altundeva, repet, pe banii și așa puțini ai cluburilor.

Burleanu, peste Iohannis la kilometri parcurși

Ați mai văzut presedinți de instituții esențiale să se plimbe ca Răzvan Burleanu?

Președinții ONU, ai Consiliului European, Nato, UEFA, FIFA, nu fac atâtea vizite într-un an. Nici chiar Klaus Iohannis.

N-am auzit de vreunul să fi vizitat România, un Ezeriș european si nici pe Klaus să ajungă la Ezeriș. Cu toate astea au și ei nevoie de voturile românilor, de implicarea noastră.

A băga votanții in seamă este un mare atuu al președintelui FRF. Votanții vor să se simtă importanți. Ei sunt ca struții după ploaie. Bagă capul în pământ dar le rămâne curul ridicat.

Buni de... pus la rană.