Brexit. „Negociatorii” macrou și hering, artizanii acordului

Brexit. „Negociatorii” macrou și hering, artizanii acordului

Uniunea Europeană și Regatul Unit au ajuns la un acord cu privire la noua lor relație comercială și și-au soluționat disputa cu privire la cotele de pescuit ale europenilor în apele teritoriale britanice.

De ce este important pescuitul în discuțiile despre Brexit?

A fost o întrebare rostită tot mai des pe măsură de se apropia data fatidică de 31 decembrie. Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană la 31 ianuarie, dar continuă să aplice regulile PCP până la sfârșitul perioadei de tranziție, programată pentru 31 decembrie.

Aceste dispoziții impun cote de captură și garantează accesul navelor din statele membre UE la apele Regatului Unit și invers. Prevederi care îi avantajau până acum pe pescarii francezi, 30% din capturile realizate de aceștia fiind făcute în apele britanice.

Franța nu este singura care beneficiază de acestea. Potrivit unui raport al Parlamentului britanic, 60% din tonajul provenit din apele britanice ar fi capturat de nave provenind din alte state membre.

Ne puteți urmări și pe Google News

Subiect de controverse, zona economică exclusivă (ZEE) este definită ca fiind „ spațiul maritim asupra căreia statul costier își exercită drepturile suverane în chestiuni economice”. Astăzi, navele europene au încă acces la ZEE a Regatului Unit, care acoperă 756.639 km².

Marea Britanie exportă 76% din peștele său

Opt state membre sunt interesate în mod special de accesul la aceste ape: Franța, Irlanda, Spania, Țările de Jos, Suedia, Germania , Danemarca și Belgia. Pentru aceasta din urmă, care are unele dintre cele mai importante porturi din Europa, cum ar fi Anvers, capturile din apele britanice reprezintă  70-80% din capturile totale.

Cu toate acestea, raportul de forțe dintre Londra și celelalte capitale nu este atât de dezechilibrat.  Un raport al Adunării Naționale franceze din iunie 2020 arată că Marea Britanie exportă 76% din peștele său. Trei sferturi din aceste exporturi merg pe piața europeană.

Regatul Unit este un exportator net de fructe de mare, iar Franța este principalul destinatar, înaintea Olandei și a Spaniei.

Dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, 22 au acces la mare. Coasta slovenă , lungă de doar 46,6 km, este cea mai scurtă din UE. Dar pescuitul nu se rezumă doar la mare. În timp ce unele state membre beneficiază și de resursele prezente pe căile navigabile, acvacultura reprezintă o pondere semnificativă din producția europeană de pește, cu aproximativ 20% din volum în 2017.