Nu doar coloana vertebrală suferă la birou, ci şi plămânii, gâtul, ochii, pielea, stomacul şi creierul. Sistemele de ventilaţie şi de umidificare a aerului sunt adevărate pepiniere de fungi şi bacterii, care, de multe ori, ajung în plămânii angajaţilor. În plus, sistemele de ventilaţie poartă infecţiile respiratorii sau conjunctivitele de la o persoană la alta.

Aerul "închis" din halele fără ferestre usucă pielea şi mucoasele, creierul nu mai primeşte suficient oxigen şi apar durerile de cap. Singurele care pot fi oarecum prevenite sunt afecţiunile musculare şi articulare: staţi cu spatele drept, picioarele la podea, monitorul la o jumătatate de metru de privire, mouse-ul cât mai aproape de tastatură şi mâinile rezemate pe mânerele scaunului.

"Sindromul clădirii de birouri"

Pe lângă stres şi alţi factori psihologici, calitatea precară a aerului şi sistemele de ventilaţie, zgomotul, poziţia defectuoasă, iluminarea, radiaţiile, praful şi acarienii sunt factori de risc omniprezenţi care îmbolnăvesc angajaţii la birou.

Infecţiile respiratorii, oftalmologice şi dermatitele au cea mai mare incidenţă în rândul corporatiştilor. Aceste afecţiuni cumulate sunt cunoscute drept "sindromul clădirii de birouri". Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, acesta este caracterizat de iritaţia gâtului, ochilor şi pielii, senzaţia de "uscăciune" a ochilor, oboseală excesivă, stare de somnolenţă, tuse seacă, senzaţie de vomă şi iritabilitate.

Dacă mai mulţi angajaţi care lucrează în aceeaşi clădire acuză aceste simptome cât sunt la muncă, dar spun că se ameliorează după ce pleacă, este vorba despre SBS (sick-building syndrom). Principala cauză ar fi expunerea îndelungată la doze mici de substanţe toxice, dar şi calitatea slabă a aerului din interior şi umiditatea în exces.

De la conjunctivite la boli digestive şi metabolice

De asemenea, sistemele de ventilaţie favorizează transmiterea infecţiilor cu fungi, bacterii şi contaminează aerul din încăpere. "Virozele respiratorii, pneumopatiile, durerile de cap, otitele, rinitele alergice, conjunctivitele virale sau crizele de astm sunt doar câteva dintre infecţiile care apar ca urmare a inhalării acestor microbi prin sistemele de aer condiţionat şi de umidificare", atrage atenţia Magdalena Ciobanu, pneu molog la Institutul "Marius Nasta", din Bucureşti.

Unul dintre cei mai agresivi germeni, Legionella pneumophila, duce la apariţia legio nellozei, o boală pulmonară gravă, care, netratată la timp, poate duce la moarte. În plus, cei care au un sistem imunitar scăzut se îmbolnăvesc frecvent de laringite, amigdalite şi sinuzite.

Şi mesele "pe fugă", bogate în grăsimi şi zahăr, servite deasupra tastaturii declanşează şi agravează boli digestive (gastrite, ulcer), dereglează metabolismul (obezitate, colesterol crescut) şi transportă bacteriile din tastatură în stomac.

RĂUL MAI MARE

Computerul bate munca pe şantier

Deşi, mult timp, bolile musculare şi articulare au fost asociate cu munca fizică şi ridicatul greutăţilor, în prezent computerul bate orice risc. Poziţia rigidă a spatelui şi a braţelor şi tastatura prea înaltă duc la compresia vaselor de sânge şi a nervilor, la deformarea coloanei şi la apariţia unor boli precum hernia de disc, sindromul tunelului carpian şi spondiloza cervico-lombară.

"Sindromul tunelului carpian, întâlnit la cei care lucrează peste patru ore pe zi la calculator, reprezintă uzura articulaţiei pumnului, provocată de inflamarea tendoanelor. Fără tratament se poate ajunge la paralizia degetelor", atrage atenţia or to pedul Dia Ahmad, de la Poli – clinica Titan din Bucureşti.

Pentru a preveni sindromul, medicii recomandă ca tastatura şi mouse-ul să stea cât mai apropiate, iar tastatura să fie aşezată la o înălţime corespunzătoare, astfel încât antebraţele să facă un unghi drept cu braţele. "Injecţiile cu steroizi, antiinflamatoarele, masajul şi fizioterapia sunt soluţii pe termen scurt, pentru că, de cele mai multe ori, recidivează", adaugă ortopedul.

În plus, când lucraţi mult la calculator, pentru a evita tensiunea musculară, reglaţi înălţimea scaunului astfel încât coatele şi genunchii să formeze unghiuri drepte. "Scaunul trebuie să fie drept, picioarele aşezate pe podea, mâinile rezemate din când în când pe mânerele de sprijin, ecranul monitorului uşor înclinat pe spate şi plasat la o distanţă de 45-50 cm de ochi", mai recomandă medicul.

Te-ar putea interesa și: