BNR. Sursă foto: Inquam /Octav Ganea
Din cuprinsul articolului
Rata anuală a inflației va continua să scadă lent în primele trei luni ale anului, în linie cu prognoza pe termen mediu din noiembrie 2025, care anticipa o scădere modestă în prima jumătate a anului 2026 și o evoluție fluctuantă, potrivit noilor date şi analize publicate de Banca Naţională a României (BNR).
Inflația va continua să scadă lent
Banca centrală a făcut publică, joi, minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 19 ianuarie 2026, în care a fost decisă menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%.
„Potrivit noilor date şi analize, rata anuală a inflaţiei va continua să descrească lent în primele trei luni ale anului curent, relativ în linie cu prognoza pe termen mediu din noiembrie 2025, care indica scăderea modestă a acesteia în prima jumătate a anului 2026 şi pe o traiectorie fluctuantă. S-a observat că descreşterea din trimestrul I 2026 va fi antrenată de factori pe partea ofertei, în principal de evoluţia cotaţiilor unor mărfuri, inclusiv agroalimentare, şi de efecte de bază”, au afirmat membrii Consiliului.
Aceștia au mai adăugat: „Influenţele acestora se vor suprapune efectelor directe tranzitorii peste aşteptări exercitate de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor în trimestrul III 2025, ce se vor epuiza în a doua parte a anului curent”.
Riscuri pe termen scurt
Consiliul de administrație subliniază că factorii de ofertă rămân o sursă de riscuri în sens ascendent pe termen scurt. Printre elementele menționate se află posibilele efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice, dar și incertitudinile legate de evoluția prețurilor alimentelor și gazelor naturale, în contextul reglementărilor existente în aceste domenii.
Factură. Sursa foto: dreamstime
În ceea ce privește factorii fundamentali, analiza BNR indică presiuni neutre sau ușor dezinflaționiste în perspectivă apropiată. Această evoluție este pusă pe seama probabilei adânciri a deficitului de cerere agregată în semestrul al doilea din 2025 și în primul trimestru din 2026, asociată cu slăbirea cererii de consum. De asemenea, este menționat decalajul de timp necesar manifestării efectelor gap-ului negativ al PIB, precum și dinamica încă ridicată a costurilor salariale unitare în anumite sectoare.
Totodată, a fost subliniat că presiunile dezinflaționiste generate de factorii fundamentali ar urma să se accentueze pe un orizont mai îndepărtat, în special cele provenite din cererea agregată. Această evoluție este pusă în legătură cu corecția bugetară începută în 2025 și probabil continuată în 2026, inclusiv prin aplicarea, la începutul acestui an, a unor măsuri fiscal-bugetare suplimentare.
În acest context, s-a apreciat unanim că riscul ca actualul puseu inflaționist să influențeze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să genereze efecte secundare este mult redus. Cu toate acestea, membrii Consiliului au considerat necesară monitorizarea atentă a evoluțiilor, având în vedere comportamentul inflației din anii anteriori.
Perspectiva pe termen scurt a activității economice
În ceea ce privește perspectiva pe termen foarte scurt a poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au constatat că noile evaluări indică o stagnare a activității economice în trimestrele IV 2025 și I 2026. Această evoluție are loc în contextul măsurilor fiscal-bugetare deja aplicate și al nivelului ridicat al ratei anuale a inflației.
Membrii Consiliului au remarcat că această evoluție presupune o accelerare a dinamicii anuale a PIB în trimestrul IV 2025, susținută probabil de formarea brută de capital fix, potrivit indicatorilor cu frecvență ridicată disponibili. Un aport pozitiv ar putea veni și din partea exportului net, având în vedere că, în intervalul octombrie–noiembrie 2025, creșterea anuală a exporturilor de bunuri și servicii a rămas peste cea a importurilor, după scăderi de amplitudine similară față de trimestrul III.
Marfă. Sursa foto: Pixabay
În acest context, deficitul comercial și-a accentuat contracția în termeni anuali în primele două luni ale trimestrului IV 2025. Totodată, deficitul de cont curent s-a majorat doar ușor față de perioada similară a anului precedent, chiar și pe fondul deteriorării accentuate a balanțelor veniturilor, au mai observat membrii Consiliului.
„Incertitudini rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul menţinerii deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi cu procedura de deficit excesiv”, au mai susţinut membrii Consiliului.
Riscuri externe asupra economiei și inflației
Totodată, membrii Consiliului au arătat că perspectiva activității economice și, implicit, evoluția inflației pe termen mediu sunt influențate de incertitudini și riscuri semnificative din mediul extern. Acestea țin de conflictele geopolitice și tensiunile comerciale globale, precum și de planurile statelor din UE de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură.
Membrii Consiliului au reiterat necesitatea atragerii și folosirii la maximum a fondurilor europene, în special a celor din programul Next Generation EU.
Aceștia au subliniat că accesarea și utilizarea fondurilor europene sunt esențiale în actuala conjunctură, atât pentru a compensa parțial efectele contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice și comerciale globale, cât și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv tranziția energetică. Totodată, fondurile europene sunt importante pentru creșterea potențialului economic și întărirea rezilienței economiei românești.
Membrii Consiliului au considerat, în unanimitate, că ansamblul factorilor analizați susține menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară. Decizia are ca obiectiv asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu și sprijinirea unei creșteri economice sustenabile.
