Big Brother în telefonie mai întârzie. Până când mai putem vorbi incognito
- Ioan Bujor
- 31 decembrie 2019, 09:57
Atacarea la Curtea Constituțională a legii privitoare la cartelele preplătite duce la amânarea măsurii care ne va expune complet relațiile sociale.
Guvernul a amânat termenul până la care mai pot fi cumpărate cartelele preplătite de telefonie mobilă fără a prezenta cartea de identitate.
Iniţial, măsura care ne expune complet în fața autorităților viața socială trebuia să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2020, dar guvernul a decis să prelungească termenul până la 31 martie.
O ordonanţă de urgenţă a guvernului dată în septembrie obligă la prezentarea actelor de identitate la cumpărarea unei cartele telefonice prepay. Doar că ordonanţa respectivă a fost atacată la Curtea Constituţională de Avocatul Poporului.
Din acest motiv, guvernul a adoptat o nouă ordonanţă de urgenţă, prin care amână de la 1 ianuarie la 1 aprilie 2020 data de la care se vor cumpăra cartelele prepay cu buletinul, pentru a se aștepta decizia Curții Constituționale.
Incompetența statului în Cazul Caracal, pretext pentru „Big Brother”
Folosind ca pretext cazul Caracal, în care autoritățile nu au reușit să o găsească pe Alexandra Măceșanu, victima lui Gheorghe Dincă, deși a sunat la 112 și a vorbit cu Poliția, autoritățile au emis mai multe reglementări prin care fiecare român va putea fi urmărit mult mai ușor prin intermediul telefonului mobil.
Una a fost ordonanța prin care vânzarea de cartelele telefonice fără colectarea datelor de identitate a cumpărătorului este interzisă, cealaltă a fost o măsură inițiată de un senator PSD prin care instalarea unui program de localizare prin Serviciul de Comunicații Speciale a devenit obligatorie.
Doar că parlamentarii din Comisia de Apărare au decis că prevederile ordonanței încalcă o decizie a Curţii Constituţionale, prin care operatorii de telefonie mobilă nu ar avea dreptul de a reţine datele cu caracter personal.
Iar Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate a OUG nr. 62/2019 referitoare la Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă şi comunicaţiile electronice, acuzând că actul normativ „afectează drepturile, libertăţile şi îndatoririle cetăţeneşti”.
„OUG nr. 62/2019 încalcă art. 115 alin. (6) din Constituţie, prin afectarea dreptului la viaţă intimă, familială şi privată, prevăzut de art. 26 din Legea fundamentală şi art. 11 şi art. 20 prin raportare la art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În fine, Avocatul Poporului apreciază că actul normativ criticat este în contradicţie cu dreptul şi jurisprudenţa europeană în materia comunicaţiilor electronice şi nu asigură un cadru adecvat şi suficient de protecţie a datelor cu caracter personal, conform legislaţiei europene în materie, măsura colectării însăşi fiind neadecvată în sensul depăşirii scopului propus – acela de sancţionare a apelanţilor abuzivi la Serviciul de urgenţă”, a scris Avocatul Poporului în sesizarea către CCR.