România importă o mare parte dintre alimentele de bază necesare populației. Carnea de porc este în topul listelor de alimente aduse din străinătate. Datele furnizate de Ministerul Agriculturii sunt cu adevărat îngrijorătoare. În anul 2020, importurile au fost în valoare de 8,9 miliarde de euro, în timp ce exporturile au atins suma de 6,9 miliarde de euro.

Cel mai important aliment este, potrivit informațiilor de la Ministerul Agriculturii pentru anul 2020, carnea de porc. Dacă în urmă cu șapte ani de zile, aceasta era asigurată de producătorii autohtoni, care acopereau peste 70% din necesar, în prezent România produce doar 55,3% din necesarul de consum.

Tot mai dependenți de importul de alimente

Procesul de importare a cărnii de porc din afara granițelor României în anul 2020 a presupus o investiție de 589 de milioane de euro. Altă sumă în valoare de 263 de milioane de euro a fost plătită de statul român pentru asigurarea importului de brânză și caș.

„Este teribil de grav, pentru că în primul rând dependența aceasta de importuri de hrană este un element de risc major pentru oricare țară, orice comunitate. Este un risc major și pentru o familie care nu are propriile surse ca să-și poată asigura în ritmul normal alimentația.

Nu volumul de bani este foarte important, ci ceea ce poți cumpăra cu masa monetară. Aici e o problemă pe care nu o corelăm niciodată. Pe problemele din agricultură, din păcate, și ați dat exemplul cărnii de porc – să nu uităm că România a fost o mare exportatoare de carne de porc, România a deținut piețe întregi, cum a fost piața rusească care a fost partener inclusiv pentru anumite organisme internaționale pe domeniu. Pe domeniul fructelor-legumelor am fost exportatori”, a declarat fostul ministru al Agriculturii Valeriu Tabără, care consideră că dependența de carne de porc se va accentua.

Fost ministru al Agriculturii: „Este aproape de neconceput situația în care ne găsim”

Însă nici în ceea ce privește fructele și legumele situația nu este roz. Deși România asigură din producția internă 82% din cerințele de consum la legume, producând doar varză mai multă decât consumăm, și 68,5% din necesarul de fructe, tot importăm astfel de alimente.

În altă ordine de idei, producătorii locali asigură în prezent, din producția internă, cerințele de consum ale populației doar în ceea ce privește carnea de oaie și capră și cerealele.

„De această dată riscăm ca această dependență să se adâncească din nou și suntem câteva persoane care atenționăm de ani de zile asupra acestui lucru și nu se face nimic. (...) Nu am toate datele, dar în ultimele două luni au fost sacrificate peste 50.000 de vaci de lapte, apropo de ce înseamnă legătura și dependența noastră de importul de produse lactate. Este aproape de neconceput situația în care ne găsim.

Suntem dincolo de vulnerabilitatea aceasta obișnuită. Suntem teribil de vulnerabili. Intrăm în zona unui risc major care ar trebui să facă analiza inclusiv a CSAT. Cu toate măsurile, investițiile făcute, deficitul comercial pe balanța comercială cu produse agroalimentare se adâncește. El nu mai este un deficit de ramură, de domeniu. Este un deficit național cu consecințe dintre cele mai grave asupra dezvoltării întregii economii și a siguranței naționale.

Valeriu Tabără acuză importul, în condițiile în care dispunem de suficiente fructe

În 14 martie 2020, când a început pandemia, am fost consultați cu ce se întâmplă și am spus că prima problemă pe care trebuie să o avem în vedere sunt stocurile de alimente.

Chiar astăzi discutam despre strategia în domeniul fructelor. Este nepermis să stăm în depozite cu fructe și să importăm. Este o anomalie de comportament al instituțiilor statului. Avem aceleași probleme să asistăm la aceste nerentabilități din interior dar noi să importăm în continuare și să aducem materie primă din străinătate să facem produse românești. Noi o să compromitem și aceste branduri în viitor.

Construcția sistemului național de siguranță trebuie să aibă în vedere câteva elemente de facilitare a dezvoltării producției interne și, de ce nu, inclusiv a pieței. Partea cu acel venit minim impozitat din zona rurală cade, este o artificialitate, pentru că acolo problema de impozitare se poate rezolva prin venitul impozabil pe care-l declari și intri în sistemul fiscal al primăriei locale.

Redresarea sistemului zootehnic este fundamentală pentru a da siguranță în alimentație. El reprezintă acum în România circa 22% față de 60% cât ar trebui să fie, sau 50% măcar pentru o funcționalitate normală și o garanție a asigurării surselor de hrană pentru populație din resursa internă. Avem posibilitatea să producem”, a transmis Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, într-o intervenție televizată la DIGI24.