Averea la secret prin concubinaj. Noua formă de protecție la vârful statului

Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru. Sursă foto: Captură video

Până de curând, liderii de la Cotroceni sau din Palatul Victoria erau cunoscuți pentru imaginea de familist convins: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu sau Klaus Iohannis au fost toți căsătoriți și au afișat o viață personală stabilă. Acum, lucrurile s-au schimbat radical. Președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan și vicepremierul Oana Gheorghiu trăiesc în concubinaj, fiecare cu partenerul sau partenera sa.

Patriarhia Română a avertizat în repetate rânduri că instituționalizarea unor forme alternative de familie ar contraveni credinței creștine și tradiției românești. „Familia se naște exclusiv prin căsătoria dintre un bărbat și o femeie. Parteneriatul civil nu ar face decât să încurajeze concubinajul și să deresponsabilizeze pe cei doi parteneri”, transmitea BOR încă din 2017, când se discuta o eventuală lege a parteneriatului civil.

„Averea la secret” – o nouă formă de protecție la vârful statului

Situația celor trei demnitari are și implicații practice: pentru că nu sunt căsătoriți, partenerii lor nu sunt obligați să depună declarații de avere. Această „zonă gri” de transparență face ca veniturile și bunurile deținute de concubini să nu poată fi verificate public.

Toate cele trei cupluri – Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru, Ilie Bolojan și Ioana, Oana Gheorghiu și Corneliu State – au un element comun: discreția totală în privința aspectelor financiare.

În plus, în două dintre cazuri, concubinii lucrează pentru companii franceze, iar în al treilea, pentru ONG-uri, ceea ce a alimentat deja speculații privind o „filieră franceză” a influenței în mediul politic.

Cazul 1: Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru – 20 de ani de concubinaj

Președintele României, Nicușor Dan, trăiește de peste două decenii cu Mirabela Grădinaru, absolventă a Facultății de Geografie din București și angajată a companiei franceze Groupe Renault. Pe LinkedIn, aceasta apare cu funcția de „Proxy Product Owner”, o poziție remunerată cu aproximativ 3.000–5.000 de euro lunar, în funcție de vechime, potrivit celor de la Gândul.

Fostul primar al Capitalei a câștigat în ultimii ani, din funcția publică, aproximativ 5.000 de euro pe lună. Astfel, veniturile comune ale cuplului ar putea ajunge la circa 10.000 de euro lunar. În declarația de avere, Nicușor Dan menționează un teren în Predeal, un autoturism Citroën din 1986, peste 439.000 de lei în conturi și trei credite active.

Mirabela Grădinaru este cofondatoare a mai multor ONG-uri, printre care Asociația „Salvați Bucureștiul” și „Asociația pentru Conservarea Integrată a Patrimoniului Natural și Cultural”. Aceste organizații au fost implicate activ în campaniile civice conduse de Nicușor Dan în perioada în care se lupta cu „mafia imobiliară” din București.

Cazul 2: Ilie Bolojan și Ioana – un premier discret și o relație după două decenii de căsnicie

Actualul premier al României, Ilie Bolojan, a divorțat în 2013 după o căsnicie de 20 de ani. De aproximativ trei ani, el trăiește în concubinaj cu Ioana, o asistentă medicală de la Spitalul CFR Oradea. Cei doi s-au afișat public la diverse evenimente, inclusiv în 2022, când au fost nași de cununie la fiul primarului din Câmpulung.

Bolojan a apărut alături de Ioana și la ceremonia de la Blaj, dedicată cardinalului Lucian Mureșan, dar fără ca relația să fie oficializată. În declarațiile sale de avere, premierul menționează două terenuri moștenite la Vadu Crișului (unul agricol și unul intravilan), venituri anuale de peste 213.000 lei, chirii în euro și subvenții agricole. A primit și donații semnificative în campanie, de 130.000 și 226.450 lei, mai scrie sursa citată.

Veniturile Ioanei nu sunt cunoscute public, iar discreția premierului cu privire la viața sa personală este totală. Presa a relatat despre apariții ale cuplului în compania unor oameni de afaceri din domeniul imobiliar, însă informațiile nu au fost niciodată comentate oficial.

Cazul 3: Oana Gheorghiu și Corneliu State – între filantropie și afaceri franceze

Vicepremierul Oana Gheorghiu, cunoscută ca fondatoare a Asociației „Dăruiește Viață”, trăiește de mai mulți ani cu Corneliu State, managerul companiei franceze Sodipan, specializată în izolații industriale și camere sterile pentru industria alimentară și petrochimică.

Corneliu State deține o casă cumpărată în 2017, trecută în declarația de avere a partenerei sale. Oana Gheorghiu are cinci conturi bancare – două la Banca Transilvania și trei la ING Bank – și venituri de 264.863 lei din activitatea ONG-ului. Pe lângă acestea, a declarat dividende de 13.811 lei și dobânzi în valoare de 2.006 lei.

Nici în acest caz nu se cunosc veniturile exacte ale partenerului, întrucât concubinajul elimină obligația de a raporta bunurile comune. Situația ilustrează perfect modul în care „Era Concubinajului” funcționează ca o formă de protecție juridică a intimității financiare.

„Metoda concubinajului” – între libertate personală și lipsa de responsabilitate

Analizând cele trei cazuri, apare un tipar comun: toți cei implicați trăiesc în relații stabile, dar neoficializate, iar partenerii lor activează în domenii private sau în organizații neguvernamentale, departe de orice obligație de transparență. De aici și întrebarea firească: unde se termină libertatea personală și unde începe responsabilitatea publică?

Într-un context în care statul cere cetățenilor respectarea legii și integritate, discreția totală a celor de la vârf pare paradoxală. În trecut, imaginea familiei prezidențiale sau guvernamentale era una de echilibru moral. Astăzi, viața personală a demnitarilor pare să fie gestionată cu aceeași logică de comunicare ca un secret de stat.