Grecia va trebui să respecte programul de austeritate convenit cu organismele financiare internaţionale cel puţin până în 2030, potrivit unei analize a Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional (FMI), ale cărei concluzii au fost publicate de Reuters.
Analiza obţinută de agenţia de ştiri precizează că acordul semnat recent între Grecia şi cea mai mare parte a creditorilor săi poate transforma datoria ţării într-una sustenabilă, însă guvernul de la Atena va trebui să respecte cu stricteţe politicile pe care şi le-a asumat.
În acest caz, datoria Greciei ar urma să scadă la 88% din PIB până în 2030. Chiar şi aşa, este aşteptată o nouă creştere a gradului de îndatorare până la 164% din PIB în 2013, din cauza contractării economiei, ca urmare a măsurilor de austeritate, urmând ca pe parcurs să scadă din nou, atingând 116% în 2020.
Un astfel de scenariu prefigurează nevoia pentru noi împrumuturi dinspre zona euro şi FMI, iar asumarea acestui fapt într-o analiză realizată de instituţiile financiare menţionate mai sus înseamnă că sunt dispuse să acorde noi împrumuturi.
Orice nou derapaj fiscal poate provoca pagube majore Sursele revenirii gradului de îndatorare al Greciei în limitele normale sunt, pe lângă programul de austeritate pe termen lung, vânzarea şi concesionarea de active ale statului, în principal în zona turismului. Până în anul 2020, Grecia ar trebui să obţină 45 de miliarde de euro din privatizări, în timp ce Produsul Intern Brut este estimat să crească foarte lent între 2013 şi 2017 şi cu o medie de 2,5% pe an după aceea.
Nerespectarea programului convenit cu organismele financiare sau persistenţa unui context internaţional nefavorabil ar avea efecte dezastruoase asupra îndatorării ţării. Potrivit analizei citate, într-un scenariu pesimist, datoria ar ajunge la un vârf de 170% din PIB în 2014, scăzând până la 145,5% în 2020. De asemenea, dacă în loc de 45 de miliarde de euro din privatizări s-ar obţine doar 12 miliarde până în 2014 şi încă 10 miliarde până în 2020, datoria ar ajunge în acel an la 130% din PIB, în loc de 116%.
Estimările vin după ce ieri a fost finalizat un schimb de obligaţiuni de stat în urma căruia creditorii privaţi ai Greciei au pierdut 53,5% din valoarea nominală a creanţelor, sau 74% incluzând dobânzi şi penalităţi ce nu vor mai fi plătite. Prin acesta s-a urmărit redimensionarea datoriei publice a ţării până la un nivel care să poată fi acoperit în viitor şi evitarea unui faliment dezordonat, în care o parte a creditorilor ar fi putut pierde toţi banii investiţi în obligaţiuni elene.
Recomandările noastre
