Mandatul lui Augustin Lazăr în fruntea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se încheie pe 28 aprilie, context în care actualul procuror general ar putea lua în calcul să își depună pe masa CSM cererea de pensionare. Augustin Lazăr, de 62 de ani, va intra astfel în categoria pensionarilor de lux, cu un venit de cel puțin 26.943 de lei pe lună, adică aproximativ 5.700 de euro.

Potrivit surselor EVZ, Lazăr ar fi „în cărți” pentru un post de judecător la Curtea Constituțională – scenariu în care veniturile acestuia ar crește exponențial, deoarece magistrații CCR cumulează pensia cu salariu. Spre exemplu, Livia Stanciu adună astfel aproape 700.000 de lei, iar Mona Pivniceru 627.000 de lei.

 

Augustin Lazăr a fost respins săptămâna aceasta de ministrul Justiției Tudorel Toader, pentru al doilea mandat în fruntea PICCJ. Alături de Lazăr s-au mai înscris fostul șef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, procurorul DIICOT Brașov Marian Drilea și fosta adjunctă a lui Kovesi la Parchetul General, Gabriela Scutea. Toader i-a „evaluat” pe toți patru și i-a declarat respinși, urmând ca o nouă selecție să aibă loc începând de astăzi.

În calculul pensiei lui Augustin Lazăr nu intră sporuri, iar formula de calcul este cea prevăzută la articolul 82 din legea 303/2004 în vigoare la nivelul anului trecut. Modificările aduse Legilor Justiției cu privire la pensiile magistraților nu au intrat în vigoare, astfel că norma legală la care ne-am raportat este următoarea: „Judecătorii, procurorii, magistrațiiasistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, ma gistrațiiasis tenți de la Curtea Cons tituțională (…) se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”.

Procurorul general Augustin Lazăr îndeplinește criteriile de vechime și se încadrează în prevederile legii privind statutul magistraților la capitolul pensii, însă acesta nu și-a publicat pe site-ul Ministerului Public declarația de avere pentru anul 2018, astfel că EVZ a folosit ultima declarație de avere depusă de Augustin Lazăr.

Magistrații CCR pun ban pe ban

Potrivit acestor date, dacă Augustin Lazăr ar decide să se retragă din activitate imediat după ce îi expiră mandatul în fruntea Parchetului General, acesta ar câștiga cel puțin 323.331 de lei anual, adică 80% din veniturile cumulate în 2017, care s-au ridicat la 404.152 de lei. Astfel, actualul procuror general al României ar câștiga o pensie lunară de 26.943 de lei, echivalentul a circa 5.700 de euro. Adevărații „campioni” ai veniturilor sunt judecătorii de la Curtea Constituțională a României, care pot cumula pensia de serviciu cu salariul, deoarece tot ei au hotărât că acest lucru este constituțional. Surse judiciare au declarat pentru EVZ că Augustin Lazăr ar fi „în cărți” pentru un post de judecător la CCR, caz în care veniturile lui ar crește cu câteva sute de mii de lei.

FOTO: Valer Dorneanu, președintele CCR

Venituri fabuloase la CCR. Motivul pentru care magistrații pot cumula pensia cu salariul

Președintele CCR, Valer Dorneanu, a încasat un venit anual de 335.299 lei (doar salariu de la CCR) conform declarației de avere din 2018, Marian Enache (care cumulează pensia cu salariul de judecător la CCR) a câștigat în aceeași perioadă 383.396 de lei, Mircea Ștefan Minea – 467.721 lei (pensie plus salariu), Daniel Morar – 291.951 lei (doar salariu CCR), Mona Pivniceru – 627.844 lei (pensie plus salariu), Livia Stanciu – 691.478 lei (pensie plus salariu), Maya Teodoroiu – 327.000 de lei (salariu CCR plus venituri din activitatea didactică), iar Attila Varga – 274.436 de lei. Potrivit deciziei numărul 262 a CCR, judecătorii Curții Constituționale pot cumula veniturile salariale cu pensia de serviciu.

Motivarea deciziei CCR

„Curtea reține că mandatul judecătorului constitutional are o durată expres limitată (…) de 9 ani. Așa cum s-a artătat în prealabil, pentru a fi numită judecător constituțional, o persoană trebuie să îndeplinească anumite condiții referitoare la pregătirea juridică superioară, la vechimea în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior și la înalta competență profesională. Dispozițiile constituționale nu stabilesc nicio condiție privind vârsta maxima pe care persoana care urmează a exercita funcția de judecător constituțional trebuie să o aibă la data numirii în funcție și nici condiția încetării mandatului la data împlinirii vârstei legale de pensionare sau a întrunirii condițiilor legale de pensionare. Cu alte cuvinte, odată numită în funcția de judecător constitutional, persoana care exercită mandatul (…) își va îndeplini atribuțiile constituționale și legale pe toată durata mandatului, independent de dobândirea calității de pensionar pe parcursul acestuia. Astfel, întrunirea condițiilor legale de pensionare dă dreptul persoanei în cauză să solicite acordarea drepturilor aferente de la data dobândirii calității de pensionar, judecătorul constituțional (…) urmând a cumula indemnizația de serviciu cu pensia de serviciu”.