Instituția americană Atlantic Council, al cărei președinte este analistul Fred Kempe, a alcătuit un „Top 10” al celor mai mari riscuri geopolitice globale pentru 2021.
Riscurile anului 2021 în viziunea instituţiei Atlantic Council sunt printre altele: agravarea pandemiei, un posibil conflict SUA-China din cauza Taiwanului şi problemele cu Turcia care nu se mai termină şi foametea la nivel mondial
1. Criza COVID-19 se adâncește pe fondul unei lansări lente a vaccinului
COVID-19 va continua să crească în Statele Unite, Uniunea Europeană și Rusia. Mulți vor fi tentaţi să lase garda jos în așteptarea primirii vaccinurilor, omiţând faptul că distribuția serului ar putea întâmpina probleme neașteptate de producție și logistice, împingând înapoi calendarul cu privire la vaccinarea în masă.
Clasamentul a fost realizat de către Robert A. Manning de la Scowcroft Center for Strategy and Security al Atlantic Council, și de Mathew J. Burrows, directorul Foresight, Strategy and Risks Initiative din cadrul aceluiași centru. Nu este numit degeaba „anul iadului”. Pandemia este văzută ca o „lebădă neagră”, a venit în cele din urmă în 2020, agravată de adâncirea diviziunii politice și a tribalismului. Instituțiile internaționale au continuat să se fragmenteze, Statele Unite s-au retras din Organizația Mondială a Sănătății chiar în mijlocul molimei și s-au angajat în comportamente obstrucționiste în alte organizații multilaterale.
2. Președinția Biden va fi înăbușită
Capacitatea lui Joe Biden de a guverna va fi limitată, mai ales dacă republicanii își păstrează conducerea Senatului. În ultimele sale zile la Casa Albă, președintele Donald Trump complică lucrurile pentru succesorul său: secretarul Trezoreriei, Steven Mnuchin, a returnat guvernului fonduri de ajutor economic de 455 miliarde de dolari, în timp ce Trump a amenințat China cu vânzări suplimentare de arme către Taiwan, a avertizat Iranul cu privire la sancțiuni suplimentare și retrage Statele Unite din Tratatul Cer Deschis. Sondajele de opinie indică faptul că aproximativ 70% dintre republicani cred că alegerile au fost furate și că președinția lui Biden este ilegitimă, lucru care, fără îndoială, vor face și mai dificilă misiunea democratului de a unifica si de a guverna tara.
Mai mult, în opinia experţilor, Donald Trump ar putea fi un spin în spatele lui Biden în următorii patru ani, mai ales dacă anunță o nouă candidatură la președinție. Între timp, progresiștii și radicalii din Partidul Democrat îl vor presa pe Biden din stânga extremă, complicând susținerea pe care moderații din formațiunea liberală i-o oferă administrației sale.
3. Va izbucni o altă criză financiară mondială, determinată de datorii
Datoria globală rezultată din cheltuielile de urgență necesare eforturilor anti-COVID-19, în special în economiile în curs de dezvoltare, este la niveluri record. Datoria totală a crescut cu 15 trilioane de dolari în 2020 și se așteaptă să ajungă la 365 la sută din PIB-ul global până la sfârșitul acestui an. Fondul Monetar Internațional (FMI) a trebuit să acorde deja ajutor financiar către optzeci și una de țări, iar fluxurile de capital către țările cu venituri mici se estimează că vor scădea cu 700 miliarde dolari în 2020 față de nivelurile din 2019.
Economiile în curs de dezvoltare au nevoie de 7 trilioane de dolari ca să ramburseze datoriile până la sfârșitul anului 2021. Toți acești factori au creat condițiile perfecte pentru declanșarea unei noi crize financiare globale. Într-un efort de a stopa intensificarea crizei, Grupul celor 20 (G20) a creat un „cadru comun” pentru a gestiona reducerea datoriilor, dar reticența Congresului de la Washington de a aproba orice resurse financiare noi pentru FMI ar putea submina eforturile G20.
4. Țările occidentale se luptă cu o redresare economică lentă
Fondul Monetar Internațional (FMI) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și-au redus recent estimările inițiale pentru 2020 privind daunele economice negative produse Statelor Unite și altor țări de pandemia de coronavirus, dar cea mai mare parte a lumii nu va reveni la PIB-ul înregistrat înainte de izbucnirea pandemiei până la sfârșitul anului 2021. Doar o singură economie majoră – China – va cunoaște o creștere semnificativă (aproape 2 la sută) în 2020, ajungând cu 10% mai mare până la sfârșitul anului următor.
Situația ar putea deveni și mai gravă pentru Occident dacă nu vor exista programe de stimul fiscale adecvate. Mulți economiști cred că redresarea lentă a SUA din criza financiară din 2008 s-a datorat parțial retragerii premature a stimulului financiar și accentului pus pe reducerea deficitului începând din 2010. În Europa, măsurile de austeritate luate după 2008 au exacerbat problema creșterii economice lente. Analiștii au precizat, de asemenea, că criza financiară din 2008 a generat intensificarea mișcărilor populiste care se manifestă chiar și în prezent în Statele Unite și Europa. Perspectivele financiare dificile pentru milioane de oameni ar putea duce la repercusiuni politice pe termen lung și mai grave.
5. Coreea de Nord produce o criză
Când vine vorba de abordarea amenințării nucleare din Coreea de Nord, Biden va moșteni eşecurile diplomatice ale ultimilor patru președinți. În ciuda celor trei întâlniri ale lui Trump cu Kim Jong-un, Coreea de Nord se mândrește acum cu un arsenal de arme nucleare și mai capabile, incluzând vreo douăzeci până la treizeci de bombe și rachete balistice intercontinentale care ar putea ajunge în curând pe continentul SUA.
Modelul din trecut a fost ca noii președinți americani să fie întâmpinați cu o provocare nord-coreeană sub forma unei rachete sau a unui test nuclear. O astfel de demonstrație va duce la presiuni asupra lui Biden în mass-media și în Congres pentru a face ceva, ridicând tensiunile și conducând probabil la o pseudo-criză care ar putea ieși din control. Kim nu este sinucigaș, iar Administrația Biden va fi cea mai eficientă în acest sens dacă va evita zgomotul sabiei și va urmări în schimb oprobriul multilateral și va colabora cu Coreea de Sud și Japonia pentru a spori descurajarea.
6. Confruntările dintre SUA și Iran se vor intensifica
Asasinarea lui Mohsen Fakhrizadeh, considerat părintele programului nuclear iranian, precum și posibile noi sancțiuni impuse de Administrația Trump împotriva regimului de la Teheran în ultimele săptămâni ale mandatului republicanului la Casa Albă ar putea complica relația lui Biden cu Iranul, inclusiv promisiunea sa de a reînvia acordul nuclear. Experții de la Atlantic Council remarcă faptul că în Iran există o stare de furie generală împotriva Statelor Unite și a Europei și o dezbatere cu privire la următorii pași înainte de alegerile prezidențiale programate pentru luna iunie a anului viitor.
În cazul în care liderul suprem, ayatollahul Khamenei, își va îndeplini promisiunea de a riposta – împotriva Israelului, Emiratelor Arabe Unite sau a instalațiilor petroliere saudite – înainte de 20 ianuarie, acest lucru ar putea declanșa o reacție puternică din partea Administrației Trump, inclusiv bombardarea instalației nucleare de la Natanz. Acest lucru ar putea, la rândul său, să declanșeze un ciclu de confruntări între Washington și Teheran, subminând aspirațiile diplomatice ale lui Biden.
Revenirea SUA la acordul nuclear Joint Comprehensive Plan of Action (JCPOA) din care au fost retrase de Trump se bazează pe o revenire iraniană la status quo-ul anterior plus la o dorință din partea iranienilor de a extinde vechiul acord. O negociere pentru prelungirea termenelor privind oprirea activităților nucleare iraniene, înghețarea dezvoltării rachetelor și oprirea vânzărilor de rachete, împreună cu lichidarea războiului din Yemen, în schimbul ușurării sancțiunilor ONU împotriva Iranului, ar putea începe să se reconstruiască un minim de încredere între părțile la acordul nuclear. Dar acest scenariu este departe de a fi o certitudine.
7. SUA și China , ciocnirea din cauza Taiwanului
Taiwanul ar putea fi motivul declanșării unui conflict între SUA-China, ale căror relații traversează un moment tensionat. O dinamică negativă a crescut în ultimul an sau cam așa ceva: fiecare mișcare a Statelor Unite de a arăta sprijin Taiwanului - cum ar fi vânzarea de arme, vizite oficiale la nivel înalt și exerciții militare - a determinat China să facă presiuni asupra Taiwanului. Taiwanul este o problemă existențială pentru Partidul Comunist Chinez. Dacă confruntarea SUA-China se înrăutățește, Xi Jinping s-ar putea simți obligat să meargă spre unificarea Taiwanului cu China continentală. Aceasta nu va însemna neapărat o invazie militară chineză, deși ciocnirile accidentale reprezintă un risc. Mai probabil este o strategie de tip Sun Tzu, broască în apă clocotită, de a stoarce economia Taiwanului, punând datoria Statelor Unite să escaladeze.
8. Cea mai gravă criză alimentară din ultimele decenii devastează lumea
Organizația Națiunilor Unite (ONU) a avertizat că lumea se află în pragul celei mai grave crize alimentare din ultimii cincizeci de ani. Pandemia a perturbat lanțurile globale de aprovizionare cu alimente având mult mai mulți oameni care se încadrează în sărăcie extremă ca urmare a daunelor economice cauzate de COVID-19, iar o creșterea prețurilor la alimente nu ar putea avea loc într-un moment mai rău. ONU prognozează că vor muri mai multe persoane din cauza malnutriției legate de COVID și a bolilor asociate acesteia decât din cauza coronavirusului (...)
Programul Alimentar Mondial consideră că Yemenul, Sudanul, Nigeria și Burkina Faso ar putea suferi deja de foamete. Afganistan, Camerun, Republica Centrafricană, Congo, Etiopia, Haiti, Liban, Mali, Mozambic, Niger, Sierra Leone, Somalia, Sudan, Siria, Venezuela și Zimbabwe nu sunt departe de situaţia dramatică. Chiar și în economiile avansate, cei săraci suferă din cauza prețurilor mari la alimente într-un moment când rata şomajului este ridicată. În Statele Unite, mai mult de una din cinci gospodării au probleme cu hrana zilnic.
9. Extinderea clasei de mijloc la nivel global se încheie
Poate că cea mai importantă realizare din ultimele trei decenii la nivel mondial a fost ieșirea a milioane de oameni din sărăcie extremă și creșterea unei clase mijlocii globale. Acest lucru poate fi pus în pericol, cu excepția cazului în care va există o recuperare puternică de pe urma pandemiei în 2021 și în anii care urmează. Experții consideră că, pentru prima dată în jumătate de secol, clasa de mijloc a început să se micșoreze. Doar în America Latină acest număr s-a redus cu 52 de milioane de oameni.
În același timp, Banca Mondială prezice că până la sfârșitul anului 2021 până la 150 de milioane de persoane suplimentare vor ajunge în sărăcie extremă, aceasta fiind atunci când o persoană trăiește cu mai puțin de 1.90 dolari pe zi. Creșterea economică mai mică decât se aștepta în anul viitor ar putea spori aceste statistici sumbre. Din punct de vedere istoric, eroziunea clasei de mijloc este corelată cu instabilitatea politică, eroziunea democratică și un risc mai mare de conflict.
10. Turcia devine tot mai necinstită
Din ce în ce mai autoritară, islamistă și expansionistă, Turcia sub conducerea lui Recep Tayyip Erdogan a intervenit fie militar, fie a plasat trupe în Somalia, Qatar, Libia, Irak, Siria și Balcani. Ankara s-a confruntat cu Rusia în Siria, Libia și Azerbaidjan în timp ce ataca kurzii aliați ai SUA care luptă împotriva ISIS. Turcia desfășoară sistemul rusesc de apărare antiaeriană S-400, care reprezintă o amenințare pentru NATO și a determinat sancțiuni SUA. Și a condus provocări navale în estul Mediteranei, încălcând Tratatul privind legea mării și amenințând Cipru. Multe state arabe văd Turcia ca pe o amenințare, în timp ce Erdogan provoacă și el Franța pentru gestionarea atacurilor teroriste recente. Asertivitatea militară pe mai multe fronturi a Ankarei ar putea declanșa mai multe conflicte și ar putea impune o contabilitate în cadrul NATO, care consideră Turcia ca membru, scriu cei din grupul Atlantic Council.