Așezare creștină antică, descoperită în Egipt. Un arheolog român a condus săpăturile

Așezare creștină antică, descoperită în Egipt. Un arheolog român a condus săpăturile

O așezare creștină antică a fost descoperită în Egipt de o echipă de arheologi franco-norvegiană condusă de un român, profesor la o universitate din Norvegia.

Așezare creștină antică, descoperită în Egipt.

Ruinele uneia dintre primele așezări monahale creștine (foto Facebook Ministry of Tourism and Antiquities) au fost aduse la lumină în Egipt. Această descoperire arheologică a fost făcută în Deșertul de Vest. Potrivit arheologilor și a oficialităților egiptene, vestigiile datează din secolul V.

O misiune arheologică franco-norvegiană a descoperit vestigii ale unor clădiri creştine din antichitatea târzie în Deşertul de Vest din Egipt. Aceasta reprezintă o mărturie a existenței unei vieţi monahale în regiune, încă din secolul al V-lea.

Misiunea arheologică este condusă de un român, absolvent al Universității București. Victor Ghica este profesor la MF Norwegian School of Theology, Religion and Society din Oslo, a prezentat descoperirea.

Așezare creștină antică descoperită în Egipt

Anunțul cu privire la descopririle din deșertul egiptean a fost făcut de Ministerul Egiptean al Antichităţilor, după cum relatează AFP.

„Misiunea franco-norvegiană a descoperit mai multe clădiri construite în bazalt, sculptate în piatră şi cărămidă. Descoperirea a fost făcută în timpul celei de-a treia campanii de săpături în situl Tell Ganoub Kasr al-Agouz. Acesta este situat în oaza al-Bahariya”, se arată într-un comunicat al ministerului.

Ruinele descoperite corespundă „celor şase sectoare care adăpostesc rămăşiţele a trei biserici, chilii de călugări”. Zidurile mai păstrează urmele unor desene şi simboluri cu conotaţii copte. Declarația a fost făcută de responsabilul pentru antichităţi islamice, copte şi evreieşti, Oussama Talaat.

Un arheolog român a condus săpăturile

Şeful misiunii arheologice, Victor Ghica, a adăugat că în 2020 au fost descoperite 19 clădiri şi o biserică sculptată în piatră. Lăcașul de cult avea pe pereţi inscripţii religioase şi biblice în limba greacă. Acestea indicau „natura monahală a vieţii în regiune” şi „prezenţa călugărilor în secolul al V-lea (e. n.)”, a precizat specialistul.

Izolat în deşert, în sud-vestul Egiptului, departe de aşezările cunoscute din epoca romană, locația era frecventată de asceții creștini. Situl a fost ocupat din secolul al IV-lea până în secolul al VIII-lea. Aici a fost cunoscută cea mai intensă activitate în jurul secolelor al V-lea şi al VI-lea. Informația a fost prezentată pe site-ul Institutului francez de arheologie orientală din Cairo, responsabil de misiune.

Oficialii din Cairo au anunţa,t în ultimele luni, mai multe descoperiri arheologice majore. Aceștia speră că astfel, vor contribui la relansarea turismului, un sector-cheie în Egipt. Acest domeniu a fost afectat foarte tare de pandemia de coronavirus, după cum notează AFP.

Ne puteți urmări și pe Google News