Armata Română avertizează că populația trebuie pregătită pentru criză și război. Schimbări importante la Legea 446

România trebuie să își pregătească populația nu doar pentru situații de criză civilă, precum incendii, cutremure sau inundații, ci și pentru susținerea unui eventual efort de război.

Mesajul a fost transmis public, marți, la Sibiu, de Gheorghiţă Vlad, șeful Statului Major al Apărării, într-o conferință de presă susținută alături de generalul american Alexus Grynkewich, comandantul Forțelor Aliate din Europa.

Declarațiile vin într-un context regional tensionat, marcat de războiul din Ucraina și de consolidarea flancului estic al NATO, dar și pe fondul discuțiilor tot mai frecvente din interiorul alianței despre reziliența civilă și capacitatea statelor membre de a face față unor scenarii de conflict de durată.

Gen. Alexus Grynkewich / sursa foto: captură video

Pregătirea populației, parte a conceptului de reziliență națională

Întrebat dacă România a luat măsuri similare cu cele adoptate de alte state membre NATO pentru pregătirea populației în cazul unui conflict armat, generalul Gheorghiţă Vlad a explicat că abordarea autorităților române depășește strict dimensiunea militară și este integrată în conceptul mai larg de reziliență națională.

Când se trece la ora de vară, de fapt, și când e echinocțiul de primăvară 2026

Mărturii terifiante ale fiicei Mariei Câmpina: Ce se întâmplă cu fetele care înșală, în tradiția rromă

„Dacă vă referiţi la pregătirea populației în general, am mai spus, de fiecare dată când aducem în discuție reziliența naţională, trebuie să luăm în calcul foarte multe alte aspecte. Trebuie să avem o populație pregătită pentru diferite situații de criză și aici mă refer la incendii, la cutremure, la inundaţii, dar în egală măsură şi o populație pregătită pentru susținerea unui efort de război și avem în plan foarte multe programe de pregătire în acest sens, împreună cu cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență”, a declarat șeful Statului Major al Apărării.

Mesajul transmis de conducerea Armatei Române marchează o schimbare de ton față de anii anteriori. Până acum, pregătirea populației era discutată aproape exclusiv în legătură cu dezastrele naturale sau situațiile de urgență civile.

Sursa foto: Arhiva EVZ

Cooperare cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

Generalul Gheorghiţă Vlad a subliniat că aceste programe de pregătire nu vor fi realizate exclusiv de structurile militare, ci în cooperare cu Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta. Ideea este ca populația să dobândească abilități utile atât în contexte de criză civilă, cât și în scenarii de securitate extinsă.

Această abordare este aliniată conceptelor promovate în ultimii ani la nivel NATO. Reziliența civilă este considerată un element esențial al apărării colective. Infrastructura critică, capacitatea de reacție a populației și continuitatea funcțiilor de bază ale statului sunt văzute ca factori decisivi într-un eventual conflict.

Modificarea Legii 446 și revenirea pregătirii militare pe bază de voluntariat

În cadrul aceleiași conferințe de presă, șeful Statului Major al Apărării a anunțat că, începând din acest an, Armata Română va putea primi tineri voluntari pentru pregătire militară de bază, în urma modificării cadrului legislativ.

„Începând din acest an, avem o modificare la Legea 446 a pregătirii populaţiei pentru apărare. Acum două săptămâni, preşedintele a promulgat această modificare legislativă. Începând din acest an, ne propunem să aducem în unităţile Ministerului Apărării Naţionale tineri, pe bază de voluntariat, care să fie pregătiți într-o specializare de bază militară”, a explicat generalul Gheorghiţă Vlad.

Legea 446, care reglementează pregătirea populației pentru apărare, a fost modificată pentru a permite un cadru mai flexibil de instruire, fără a reveni la formele obligatorii de serviciu militar suspendate în urmă cu aproape două decenii.

Câte persoane ar putea fi pregătite anual

Șeful Statului Major al Apărării a precizat că numărul tinerilor care vor putea fi instruiți anual depinde direct de resursele bugetare alocate Ministerului Apărării Naționale. În lipsa unui buget de stat aprobat la momentul conferinței, estimările rămân orientative.

„Ne propunem anul acesta să pregătim un număr de 1.000-2.000 de militari, în funcţie de alocaţiile bugetare. Acum nu aş putea să vă dau o cifră exactă, pentru că nu avem încă bugetul de stat aprobat. Cel mai probabil, în anii următori o să avem două - trei serii de pregătire pe an. Capacitatea Armatei Române de a pregăti acest tip de militari este între 2.000 şi 10.000 de militari pe an”, a mai declarat generalul.