Apă de la robinet. Sursa foto: pixabay.com
Din cuprinsul articolului
Europa se confruntă cu una dintre cele mai severe crize climatice din ultimele decenii. Conform datelor publicate de Observatorul European al Secetei (EDO), 41,2% din teritoriul continentului era afectat de secetă în perioada 11–20 mai 2025. Această situație ridică semnale de alarmă nu doar pentru agricultură, ci și pentru turism, resursele energetice și aprovizionarea cu apă potabilă.
Zonele cele mai afectate sunt situate în sudul continentului: sud-estul Spaniei, Cipru, Grecia și Albania. În aceste regiuni a fost emisă alerta maximă privind seceta, cu impact direct asupra agriculturii și ecosistemelor locale.
De asemenea, regiuni întinse din Franța, Germania, Polonia și Ucraina se confruntă cu condiții de uscăciune accentuată, în ciuda unei primăveri relativ răcoroase în unele zone.
Regatul Unit, în prag de criză: secetă oficială în nord-vestul Angliei
Agenția pentru Mediu din Marea Britanie a declarat oficial secetă în nord-vestul Angliei, după luni întregi de lipsă de precipitații semnificative. Nivelurile râurilor și rezervoarelor au scăzut dramatic, ceea ce a determinat autoritățile să impună măsuri de economisire a apei.
În contextul schimbărilor climatice, astfel de fenomene extreme au devenit mai frecvente în Regatul Unit, iar oficialii avertizează că vara 2025 ar putea fi una dintre cele mai secetoase din istoria recentă.
Presiune dublă în Grecia: turism și agricultură în criză
În Grecia, unde turismul reprezintă o parte importantă a economiei, cererea de apă în timpul sezonului estival crește rapid. Potrivit profesorului Nikitas Mylopoulos, specialist în gestionarea resurselor de apă la Universitatea Thessaly, „sectorul turistic este nesustenabil și nu există planificare, ceea ce duce la o creștere enormă a cererii de apă în timpul verii.”
Insulele grecești, precum Santorini și Mykonos, sunt nevoite să aducă apă cu vase din Atena sau să folosească instalații de desalinizare pentru a satisface nevoile turiștilor, notează Sky News. Sistemele tradiționale, precum colectarea apei de ploaie în cisterne, nu mai sunt suficiente pentru a acoperi cererea actuală.
În paralel, agricultura rămâne cel mai mare consumator de apă din Grecia. Mylopoulos susține că „peste 80% din resursele de apă se duc către agricultură, iar pierderile sunt uriașe din cauza infrastructurii depășite și a politicilor defectuoase.”
Risc ridicat de incendii în sezonul de vară în Europa
Pe lângă lipsa apei, autoritățile elene se confruntă și cu un pericol crescut de incendii forestiere. Ministrul Protecției Civile, Ioannis Kefalogiannis, a declarat recent că „vara care urmează va fi una extrem de dificilă”, iar statul s-a pregătit prin suplimentarea efectivelor de intervenție.
Grecia a mobilizat un număr record de 18.000 de pompieri și a dublat aproape flota de drone folosite pentru monitorizarea și intervenția rapidă în caz de incendii. În 2023, țara a fost grav afectată de incendii extinse, care au distrus zeci de mii de hectare de păduri și au provocat evacuări în masă.
Incendii în Grecia. Sursa foto: Captură video Youtube
Problema care macină Europa, agravată de schimbările climatice
Oamenii de știință de la World Weather Attribution subliniază că fenomenul secetei în Europa este strâns legat de schimbările climatice. Într-un studiu publicat recent, cercetătorii afirmă că seceta din 2022, una dintre cele mai severe din emisfera nordică, a fost de 20 de ori mai probabilă din cauza încălzirii globale.
Condițiile climatice extreme, de la lipsa precipitațiilor la valurile de căldură, afectează nu doar agricultura, ci și producția de energie. Asociația Internațională pentru Energie Hidroelectrică a transmis că centralele hidroelectrice din Europa funcționează „la limita capacității tehnice”, din cauza nivelului redus al apei în rezervoare.
Costuri uriașe pentru economie: peste 28 de miliarde de euro pierduți anual
Fenomenele meteo extreme asociate secetei generează pierderi economice uriașe. Potrivit unui raport al companiei de asigurări Howden, Uniunea Europeană pierde anual aproximativ 28,3 miliarde de euro din cauza pagubelor în agricultură, pierderii animalelor și afectării infrastructurii.
Aceste cifre reflectă nu doar impactul imediat, ci și costurile pe termen lung ale lipsei unei strategii comune europene în fața fenomenelor climatice severe.
Ce soluții sunt discutate la nivel european
Experții și organizațiile de mediu cer măsuri concrete pentru combaterea secetei. Printre soluțiile propuse se numără investițiile în infrastructura de apă (conducte, sisteme inteligente de irigații, baraje de retenție), modernizarea agriculturii și politici publice orientate spre sustenabilitate.
De asemenea, este necesară o colaborare mai strânsă între statele membre ale Uniunii Europene, întrucât fenomenul nu se limitează la granițele naționale.
