Anunț crunt pentru pensionari. Uitați de creșteri, pe viitor! După pandemie, prăpădul

Anunț crunt pentru pensionari. Uitați de creșteri, pe viitor! După pandemie, prăpădul

Vești extrem de proaste pentru seniorii României. Experții trag un semnal puternic de alarmă cu privire la o eventuală creștere a punctului de pensie.

„Pasul de corecţie macroeconomică depinde de mersul economiei, de restrângerea cheltuielilor bugetare şi de creşterea veniturilor bugetare. Se pot gândi combinaţii între ajustările de cheltuieli şi metode de creştere a veniturilor fiscale/bugetare. Utilizarea masivă de fonduri europene ar ajuta într-o manieră hotărâtoare pasul anual al corecţiei fiscale. Oricum, regimul fiscal trebuie să fie echitabil şi aplicat corect. Iar cheltuirea banilor publici trebuie să fie transparentă, responsabilă şi eficientă, astfel încât să inducă conformarea la plată a contribuabililor”, se afirmă în documentul citat.

În 2021, deficitul bugetar ar putea fi adus la o valoare în jur de 7% din PIB

„Se pot raţionaliza cheltuieli acolo unde risipa este mare; creşteri de venituri finanţate de bugetul public trebuie să fie limitate în anii ce vin. Trebuie avută în vedere problematica socială pe fondul robotizării, eliberării de forţă de muncă; aceasta implică existenţa de resurse în bugetele publice pentru sprijinirea economiei. Dar, deşi nu este realistă disponibilizarea unui număr mare de persoane din sectorul public într-o perspectivă imediată, cheltuielile bugetare cu aparatul de stat trebuie să fie restrânse. Veniturile fiscale la noi sunt mult inferioare în raport cu ce este necesar şi se poate obţine. Plaja acestor venituri în noile state intrate în UE în 2004 şi 2007 este 30-38% din PIB, în timp ce în România nivelul este sub 27%. Polonia şi Bulgaria arată că reforma mecanismelor de colectare, informatizarea pot aduce la bugetul public puncte procentuale din PIB. Efortul creşterii gradului de colectare a veniturilor, concomitent cu creşterea eficienţei cheltuirii banului public, reclamă între altele mai multă transparenţă, lupta contra evaziunii fiscale şi a practicilor neloiale de optimizare fiscală (ex: impozitarea să se facă unde se realizează business-ul, nu unde este înregistrat), restructurarea şi informatizarea ANAF, reexaminarea scutirilor şi tratamentelor fiscale preferenţiale care au erodat baza de impozitare”, se spune în scrisoarea deschisă.

Ne puteți urmări și pe Google News

Fondurile europene au un rol cheie pentru a facilita corecţia bugetului

„Este vital ca absorbţia de fonduri europene să fie cât mai mare în anii 2021-2024, când se impune consolidarea fiscală. De notat că resursele din Facilitatea europeană de redresare şi rezilienţă ar trebui folosite cu precădere în intervalul 2021-2023. Este imperativ ca Planul naţional de redresare şi rezilienţă, ce trebuie trimis la Bruxelles până în aprilie 2021, să fie ambiţios, realist şi profesionist întocmit, astfel încât să respecte cerinţele CE.

Consolidarea fiscală ne-ar apropia de intrarea în Mecanismul Cursurilor de Schimb 2 şi Uniunea Bancară, de aderarea la zona euro, în momentul în care economia va fi pregătită pentru aşa ceva. Într-o perspectivă mai lungă, venituri bugetare superioare sunt necesare pentru a face faţă la alte crize, pentru a face economia mai robustă. Un buget public robust devine o prioritate pentru securitatea naţională, având în vedere provocările viitoare. Să avem în vedere cât de puţin se cheltuie în România pentru educaţie şi sănătate publică, pentru infrastructura critică.

Cheltuielile pentru educaţie şi sănătatea publică sunt în fapt, în parte, investiţii în capital uman. România nu trebuie să capete dependenţă structurală de fonduri europene pentru a trece prin perioade foarte dificile. Economia viitorului va fi diferită faţă de cea de înainte de pandemie şi trebuie să fim pregătiţi pentru schimbările ce deja se produc, accelerate fiind de criza sanitară, de noi tehnologii şi de politicile statelor în abordarea schimbărilor climatice”, se mai spune în document.

În scrisoarea deschisă se menţionează că academicianul Aurel Iancu, Daniel Dăianu, Ella Kallai, Valentin Lazea, Laurian Lungu - semnatarii - poartă singuri responsabilitatea textului, ce nu angajează în mod necesar instituţiile cu care sunt afiliaţi.