Analiza care ar putea schimba harta administrativă a României. Cifrele prezentate de Attila Cseke

Ministerul Dezvoltării a finalizat analiza privind rangul localităților din România, bazată pe datele ultimului recensământ și pe criteriile prevăzute de Legea 351/2001 privind Planul de Amenajare a Teritoriului Național. Ministrul Cseke Attila a explicat că aproape jumătate dintre municipii și o mare parte dintre orașe nu mai îndeplinesc pragurile legale de populație.

La Ministerul Dezvoltării am realizat o analiză strict profesională, fără criterii politice. Din cele 103 municipii, 57 nu mai respectă criteriul de 40.000 de locuitori, iar din cele 216 orașe, 146 sunt sub pragul de 10.000 de locuitori, a declarat Cseke Attila pentru Alba24.

Reclasificarea localităților afectează direct salariile și organigramele primăriilor

O eventuală reclasificare administrativă, prin care unele municipii ar putea fi reîncadrate ca orașe, iar anumite orașe ca comune,  are efecte directe asupra organigramelor din primării și asupra nivelului salariilor, în cazul în care acestea nu au fost deja corelate cu populația actuală.

Potrivit Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, indemnizațiile primarilor și viceprimarilor se calculează prin aplicarea unui coeficient stabilit în funcție de numărul de locuitori, aplicat la salariul de bază minim brut pe țară. Totodată, salariile angajaților din aparatul de specialitate al primarului nu pot depăși nivelul indemnizației viceprimarului. Astfel, numărul de locuitori dictează limitele maxime ale salariilor.

Prețurile carburanților nu vor scădea prea curând: Criza ar putea dura până la iarnă

Declin pe bursele europene, Acțiunile Kering și Hermes, în cădere liberă la Paris. BVB București a deschis pe roșu

În cazul unei reclasificări, de exemplu, atunci când un municipiu ar fi retrogradat la rang de oraș, salariile și indemnizațiile personalului din aparatul administrativ se ajustează corespunzător, dacă acestea nu au fost deja actualizate. Pe de altă parte, localitățile care înregistrează creșteri de populație ar putea fi promovate, cu efect invers asupra remunerațiilor și organigramelor, potrivit mediafax.ro.

Cseke Attila: Analiza se bazează pe date oficiale și criterii legale

Sursa foto: Cseke Attila/Facebook

Ministrul Cseke a mai explicat că analiza realizată de Ministerul Dezvoltării este strict profesională și se bazează pe date oficiale, în principal pe cele din Recensământul Populației. El a spus că există „o diferență semnificativă între statutul administrativ actual și realitatea demografică reflectată în datele oficiale”.

Reclasificarea are impact și asupra numărului maxim de posturi din aparatul de specialitate al primarului, întrucât normativul de personal se stabilește în funcție de populația unității administrativ-teritoriale, conform Codului administrativ și actelor subsecvente.

Procedura de schimbare a rangului se face doar prin lege

Trecerea unei localități la un rang superior se realizează numai la inițiativa autorităților locale, conform prevederilor Legii 351/2001. Procedura presupune adoptarea unei hotărâri de consiliu local, organizarea unui referendum, transmiterea solicitării către Guvern și, în final, adoptarea unei legi speciale de Parlament care să aprobe noul statut.

Retrogradarea unei localități la un rang inferior poate fi propusă atunci când aceasta nu mai îndeplinește criteriile legale, în special numărul de locuitori. Deși legea nu prevede un mecanism automat, Ministerul Dezvoltării monitorizează periodic indicatorii locali și poate propune inițierea unui proiect de lege de reclasificare.