Alina Corbu a fost trimisă în judecată de DNA pentru complicitate la favorizarea făptuitorului, însă a fost achitată. Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) mai înregistrează o victorie în instanță, obținând despăgubiri de 500.000 de lei. Inițial, ea ceruse 5 milioane de euro daune morale în urma procesului din 2014.

Alina Corbu, președinta ICCJ, a fost trimisă în judecată de către DNA, alături de alți trei judecători, doi avocați, un șofer și un om de afaceri. Aceștia erau acuzați de complicitate la favorizarea făptuitorului.

Procurorii anticorupție susțineau în 2014 că președinta ICCJ i-ar fi spus unei alte inculpate din dosar că este interceptată de procurori, informație aflată de la Anton Pandrea, magistrat trimis în judecată în același dosar. Tot atunci, printr-o decizie CMS, Alina Corbu a fost suspendată din funcția de judecător.

Președinta ICCJ a fost achitată în acest dosar în iunie 2018. Șase luni mai târziu, Alina Corbu a dat statul român în judecată, cerând despăgubiri morale de 5 milioane de euro. Procesul a fost soluționat în primă instanță de Tribunalul București, care a decis ca judecătoarea să primească doar 500.000 de lei.

Alina Corbu, șefa ÎCCJ, daune morale de 500.000 de lei

În motivarea tribunalului, obținută de Europa Liberă, se arată că „la data de 7 octombrie 2011 în presa scrisă din România au apărut brusc un număr semnificativ de articole în care s-a vehiculat informaţia referitoare la cercetarea penală a reclamantei de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) într-un dosar de corupţie deschis pe numele a doi judecători ai instanţei supreme”. Din cauza apariției în presă a informației că judecătoarea Corbu este cercetată de DNA, aceasta „a suferit un veritabil șoc emoţional”, care a avut consecințe „ireparabile asupra vieţii sale de familie/profesionale”, arată judecătorul în motivarea deciziei.

„Pe de altă parte, asupra reclamantei a fost aruncată eticheta de 'judecător corupt', rămânând, în opinia unor ziarişti, un judecător contestabil şi după pronunţarea deciziei definitive de achitare, continuând să fie publicate în presă articole prin care prezumţia de nevinovăţie a acesteia a fost încălcată”, se mai arată în motivarea Tribunalului București.

Tribunalul București consideră că daunele cerute de Alina Corbu sunt exagerate

Procesul de judecată între președinta ICCJ și DNA a durat 3 ani și 10 luni, perioadă în care judecătoarea s-a plâns că că a fost supusă unor „puternici traume emoţionale” și că a fost „umilită”. Pentru toate acestea, în viziunea sa, statul român era obligat „să îşi organizeze instituţiile sale cu atribuţii în sistemul judiciar de aşa manieră încât să nu fie permis niciun fel de abuz împotriva particularilor”, dar și să se asigure că „nu au loc scurgeri de informaţii către presă”.

„Statul român este direct responsabil de modul în care funcţionează presa din România, în condiţiile în care este singurul îndreptăţit să elaboreze o lege a presei, care să impună reguli şi sancţiuni clare, menite a asigura un echilibru real între libertatea de exprimare şi dreptul la respectarea vieţii private, ambele drepturi protejate la acelaşi standard convențional”, a scris Alina Corbu în cererea sa chemare în judecată.

Tribunalul București a decis că suma cerută de Alina Corbu, cei 5 milioane de euro, este una exagerată, așa că a admis plata daunelor morale în valoare de 500.000 de euro. În prezent procesul este pe rolul Curții de Apel București, însă dosarul nu se regăsește pe portalul instanțelor de judecată.

Alina Corbu a fost aleasă președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție în 2019 de către Secția pentru Judecători a CSM. Ea este singurul candidat pentru un nou mandat de 3 ani la conducerea ICCJ.