Nu numai hiperactivitatea și depedența de muncă excesivă, așa-numitul Sindrom Burn out, sunt periculoase. Specialiștii avertizează și asupra pericolelor afecțiunii opuse, Bore out sau boala plictiselii acute. Pe vremuri, plictiseala era chiar o modă. Oblomov a devenit un personaj celebru, simbol al lenei totale. Baudelaire a introdus spleen-ul în literatură și a făcut din el un termen chic. Iată însă cum recunoști Boreout-ul și ce soluții există pentru a-l combate eficient.

Lipsa unei activități sau plictiseala ne pot îmbolnăvi pe termen lung. Însă cei afectați de sindromul Boreout au impresia că sunt extrem de ocupați. Este o capcană foarte abilă, greu de evitat.

"Lâncezeala liniștitoare o cunoaștem numai din filozofie. În viața de zi cu zi, rar ne lăsăm gândurile să rătăcească", susține psihologul pe probleme economice Jelena Becker. Deși pare inofensivă, plictiseala ne poate îmbolnăvi la propriu.

Cum facem diferența între Burnout și Boreout

Sindromul Burnout se instalează în urma stresului continuu și a suprasolicitării la locul de muncă. Factorii care declanșează afecțiunea și simptomele diferă de la un individ la altul, având în comun doar sentimentul de extenuare fizică și cel al unui vid sufletesc.

Termenul a fost vehiculat pentru prima oară în anii 70, mai ales în legătură cu meseria de infirmier. Un articol de specialitate a apărut abia în 1998, în publicația "Psihologie aplicată și preventivă". Psihosociologul Christina Maslach de la Universitatea din California descria sindromul ca fiind o reacție la factorii de stres permanent aduși de profesie. Organizația Mondială a Sănătății nu a catalogat nici până în ziua de azi Burnout-ul ca fiind o boală, întrucât o definiție clară a acestei afecțiuni nu a fost încă stabilită.

De-a lungul timpului au fost raportate numeroase simptome care indică anumite tulburări de natură psihică. Delimitarea acestor simptome de o afecțiune psihică este, însă, foarte dificilă și nici nu poate fi aplicată o schemă de tratament standard. În cazurile ușoare, terapia vizează în primul rând combaterea stresului, managementul timpului, tehnici de relaxare. Cazurile mai complicate necesită psihoterapie.

Ce înseamnă de fapt Boreout

Termenul a fost menționat pentru prima oară în 2007. Peter Werder și Philippe Rothlin, consilieri pe probleme economice, sunt cei care l-au identificat și definit. Potrivit lor, Boreout ar fi compus din 3 elemente: lipsa solicitării la locul de muncă, dezinteresul și plictiseala.

"Cine nu este solicitat și stimulat permanent la serviciu, începe să se plictisească. Cine se plictisește constant, începe să-și piardă interesul față de meserie", au scris Werder și Rothlin. La fel ca și în cazul sindromului Burnout, persoanele pot fi copleșite de sentimentul de tristețe, pot fi afectate de depresie, insomnii, tinnitus, devin predispuse la infecții, au tulburări gastro-intestinale, manifestă dureri de cap sau amețeli.

Pacientul se preface că muncește

Paradoxul acestui sindrom este că, drept urmare a suferinței sale, pacientul continuă să-și facă de lucru la serviciu, ca să pară extrem de ocupat. Bolvanul afectat le spune tuturor cât se simte de agresat și de stresat. De ce încearcă acesta să pară suprasolicitat? Fiindcă nu este conștient de suferința sa.

La fel ca în cazul sindromului Burnout, specialiștilor le este greu să încadreze acest tip de pacienți la o anumită categorie de afecțiuni în lipsa unor criterii clar recunoscute privind diagnosticarea. În plus, mulți se adresează psihologilor, care abia în timpul terapiei, după ce evaluează simptomele, pot pune diagnosticul corect. Pe de o parte, acești oameni se tem să se lege prea mult de locul de muncă. Pe de alta, le e teamă și să-și părăsească postul, nu în ultimul rând din rațiuni de siguranță financiare. Ca atare, aceștia demisionează simbolic în adâncul sufletului lor.

"Lipsa activității pe termen îndelungat la locul de muncă nu este nici mai mult, nici mai puțin decât un coșmar", explică Werder și Rothlin. Cu timpul, a simula că ești foarte ocupat poate deveni extenuant și apare sentimentul de profundă nemulțumire. "Provocarea și recunoașterea lipsesc", menționează autorii.

Cum știi dacă suferi de Boreout?

În cartea lor, Werder și Rothlin propun o serie de întrebări în scopul autotestării. "Dacă ați răspuns afirmativ la mai mult de 4 întrebări, suferiți de Boreout sau sunteți pe cale s-o faceți". Iată întrebările:

Rezolvați și probleme personale în timpul serviciului?

Vă simțiți slab solicitat sau plictisit?

Vă prefaceți că munciți când, de fapt, nu aveți nimic de făcut?

Seara vă simțiți obosit sau chiar extenuat, chiar dacă nu ați fost stresat pe parcursul zilei?

Sunteți mai degrabă nemulțumit cu activitatea profesională?

Aveți sentimentul că munca dumneavoastră nu are sens, nu este importantă?

Ați putea executa sarcinile de serviciu mai repede decât o faceți?

Ați face cu plăcere altă muncă, dar vă e teamă de o schimbare, fiindcă ați câștiga mai puțini bani?

Le trimiteți mailuri inutile colegilor în timpul programului?

Vă interesează puțin sau chiar deloc activitatea dvs. profesională?

Cum să folosești plictiseala în avantajul tău

Ce este de făcut dacă te simți amenințat? "Mai întâi încercați să vă dați seama ce se petrece cu dumneavoastră", recomandă experta Jelena Becker. "În viața de zi cu zi suntem atât de ocupați încât nu avem timp să ne gândim și la motivația intrinsecă, dar în subconștient se petrec multe", explică Becker. A recunoaște că există o problemă este important, reprezintă chiar șansa apariției unor noi idei, a unei schimbări majore. Cei care nu reușesc singuri pot apela la ajutorul unui specialist.

În același timp, avertizează Jelena Becker, antreprenorilor și managerii ar trebui să recunoască potențialul fiecărui angajat și să-l folosească în slujba valorilor firmei. Altfel spus, dialogul cu angajații ar trebui intensificat. Factorii de decizie ar trebui să încerce să afle direct obiectivele personale ale fiecărui subordonat și să le pună în valoare.