Preşedintele polonez a anunţat marţi că viitoarele alegeri legislative din ţara sa vor avea loc la 15 octombrie, în conformitate cu prevederile constituţionale.

„Am decis organizarea acestor alegeri pe 15 octombrie 2023", a anunţat Andrzej Duda pe reţeaua socială X, fostă Twitter.

"Viitorul Poloniei ţine de noi toţi! Folosiţi-vă drepturile!", a adăugat şeful statului, relatează AFP şi Reuters..

În joc se vor afla 460 de mandate de deputat şi 100 de senator.

Sondajele de opinie din Polonia arată că formaţiunea naţionalistă Lege şi Justiţie (PiS), aflată la putere din 2015, are un uşor avans în faţa principalului partid de opoziţie, Platforma civică (PO, liberali) - 33% faţă de 26% până la 32%. Dar, chiar dacă ar reuşi o a treia victorie consecutivă, după scrutinul din 2015 şi cel din 2019, este improbabil ca PiS să obţină o majoritate, existând posibilitatea unei coaliţii cu formaţiunea de extremă dreapta Confederaţia, cotată cu 12% în ultimele sondaje.

O coaliţie a formaţiunii agrare PSL şi a partidului de centru-dreapta Polska 2050, precum şi a stângii ar obţine fiecare între 10% şi 11% din voturi, conform mai multe sondaje.

Până acum, PiS şi-a centrat campania pe creşterea alocaţiilor pentru copii, angajându-se totodată să întărească securitatea frontierelor şi criticând ceea ce a calificat drept atitudinea servilă a PO faţă de relaţiile cu UE şi Germania.

La rândul său, PO afirmă că este necesară înlăturarea PiS de la guvernare pentru a debloca fondurile de la UE, îngheţate pe fondul unei dispute legate de statul de drept.

Problema migranților, în prim plan

La începutul lunii trecute, premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunţat că în aceeaşi zi cu alegerile generale se va desfăşura şi un referendum naţional asupra redistribuirii migranţilor între statele UE.

Problema migranţilor este de asemenea un motiv de divergenţe între Varşovia şi Bruxelles. Din cauza impunerii unor noi cote obligatorii de refugiaţi sau, ca alternativă, a unei contribuţii financiare, Polonia şi Ungaria au votat împotriva planului adoptat la începutul lunii iunie la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne al UE de a reloca anual circa 120.000 de migranţi din statele Uniunii aflate în prima linie a sosirii migranţilor dinspre Africa, Orientul Mijlociu şi Asia către celelalte state membre. (Sursa: Agerpres).