Cătălin Harnagea a fost numit în funcția de director general al RoAid, din cadrul MAE, în decembrie 2017, pentru un mandat de patru ani. În urmă cu câteva zile, la încheierea mandatului, ministrul Bogdan Aurescu nu i-a mai prelungit mandatul. EVZ a încercat să afle mai multe detalii.

Pentru ca decizia de demitere să nu fie atacabilă în justiție, conducerea Minidterului Afacerilor Externe (MAE) a fost nevoită să aștepte îndeplinirea termenului legal pentru a-l putea schimba pe directorul Cătălin Harnagea din funcție. Astfel, acesta a fost schimbat din funcție prin neprelungirea mandatului, pe 7 decembrie, așa cum evz.ro a anunțat la vremea respectivă.

Pentru că nu au existat niște explicații oficiale din partea MAE cu privire la activitatea fostei conduceri – Harnagea și adjunctul său și pentru că s-au vehiculat niște acuzații, EVZ a încercat să afle mai multe. Niște Surse din interiorul Agenției RoAid ne-au relatat faptul că ultimul raport al Comisiei de Control a MAE, care a analizat activitatea instituției în perioada 2018-2021, a fost pozitiv. Auditul realizat de KPMG Luxembourg și KPMG Romania pentru acreditarea la CE este în acceași notă. RoAid aștepta acreditarea din partea Comisiei Europene pentru poziția de "piller assed”. Ar fi singura autoritate publică din România care atingea un asemenea nivel european.

Iar pentru a înțelege mai bine activitatea RoAid, i-am adresat câteva întrebări primului director al agenției, Cătălin Harnagea.

EVZ: Ce ne puteți spune despre experiența de prim director general al Agenției de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare – ROAID? Ce înseamnă ROAID pentru România ?

Cătălin Harnagea: Pe înțelesul tuturor, ROAID înseamnă "sprjinul României" acordat statelor mai puțin dezvoltate. România, ca stat membru al Uniunii Europene, a devenit stat donator și acordă asistență pentru dezvoltare și ajutor umanitar statelor mai puțin dezvoltate, așa cum și România a primit, anterior integrării în Uniunea Europeană.

Am fost numit director general al ROAID în decembrie 2017, anul în care această instituție începea să se organizeze și să funcționeze, iar odată cu anul 2018 au fost implementate primele proiecte de asistență. Tot acest mecanism de asistență oficială pentru dezvoltare a fost gândit la nivel mondial prin prisma principiului solidarității internaționale în vederea rezolvării cât mai eficiente a provocărilor globale. Acest sprijin înseamnă donații, transfer de expertiză, achiziții de bunuri și servicii în beneficiul statelor beneficiare, acordarea de granturi pentru implicarea sectorului privat și a organizațiilor neguvernamentale în sprijinirea statelor mai puțin dezvoltate, contribuții voluntare către organizații internaționale precum UNICEF, UNDP etc.

-Deci a fost o provocare, să construiți ceva nou! A fost greu?

-Experiența mea ca primul director general a fost o experiență pozitivă și mă bucur că am participat la această construcție de viitor care poate poziționa România pe harta internațională ca un partener viabil în cadrul parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă.

Am avut ocazia de a învăța de la alți donatori cu o mai vastă expertiză în domeniu, implementând proiecte în parteneriat cu aceștia și reușind la final să avem calificative excelente. Spre exemplu, în 2018 am implementat în parteneriat cu agenția suedeză pentru cooperare - SIDA un proiect pentru Sistemul Unic de Urgență 112 din Republica Moldova, proiect care a inclus activități de formare și campanii de educare și conștientizare cu privire la apelurile false care mobilizează inutil resursele 112. Proiectul a fost un adevărat succes, iar auditarea externă făcută de SIDA, a cheltuielilor și implementării, a evidențiat buna capacitate operațională a ROAID în atingerea rezultatelor și respectarea rigorilor legale.

-România are parteneri și din Occident?

-Consolidarea parteneriatelor cu instituții omoloage a fost un obiectiv strategic managerial, Agenția având cooperări cu instituții omoloage, reprezentante ale marilor donatori, Agenția germană GIZ, cea suedeză SIDA, cea spaniolă AECID, ș.a.m.d și memorandumuri semnate cu KOICA (The Korea International Cooperation Agency) și KEXIM (The Export-Import Bank of Korea), Republica Coreea fiind unul dintre primii 15 donatori ai lumii. Alături de Ministerul Afacerilor Interne – Departamentul pentru Situații de Urgență, un important partener de transfer de expertiză al României, am agreat un Memorandum cu Agenția Caraibiană de Management a Situațiilor de Urgență, România acordând constant, direct sau indirect contribuții sau asistență umanitară necesare reconstrucțiilor în urma calamităților naturale din zonă.

-Agenția RoAid este o instituție mare? Câți oameni lucrează acolo?

-Trebuie spus că, fiind un donator emergent, România dispune, pentru moment, de resurse şi capacităţi operaţionale limitate. Agenția RoAid are alocate 30 de posturi, un număr infim față de organizațiile similare active la nivel european și nu are reprezentare directă în statele beneficiare, aspect deosebit de important atât pentru monitorizarea proiectelor, cât și pentru valorificarea rezultatelor în cadrul relațiilor bilaterale. Avem un punct de sprijin prin misiunile diplomatice ale României, însă nici acestea nu sunt reprezentate fizic în toate statele în care sunt implementate proiecte.

-Dar bugetul?

-Bugetul alocat este insuficient comparativ cu ținta asumată prin strategia națională de a aloca 0,33% din Venitul Național Brut la nivelul anului 2030 pentru asistență oficială pentru dezvoltare. Conform datelor preliminare raportate la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), în anul 2020 România a alocat 0,13% din VNB pentru asistența oficială pentru dezvoltare, adică 305,5 mil. USD, suma incluzând și contribuțiile ca stat membru UE către Fondul European de Dezvoltare plătite de Ministerul Finanțalor, bursele acordate de către Ministerul Educației ș.a.

-Care sunt principalele realizări în primii 4 ani de activitate RoAid?

-În primii 4 ani de activitate au fost multe realizări în contrast cu resursele limitate și anumite blocaje instituționale. Astfel, încă din anul 2018 a fost demarat programul pilot de testare a parteneriatului cu mediul privat din România care s-a bucurat de un mare succes, fiind evidențiată dorința și capacitatea mediului de afaceri pentru implementarea de proiecte de dezvoltare în statele beneficiare de Asistență Oficială pentru Dezvoltare (AOD).

Prin granturile acordate în mod competitiv și transparent către mediul privat s-a dorit să se asigure un cadru eficient de cooperare în vederea realizării unor demersuri concertate de promovare ale obiectivelor economice ale României în străinătate, pe unele piețe pe care România le-a pierdut în ultimii 30 de ani.

Datorită activității consistente a Agenției între 2018-2019, cu susținerea din partea unor organizații omoloage precum SIDA (Suedia), GIZ (Germania) și AECID (Spania), în septembrie 2019 “Steering Comittee-ul Practitioners’ Network” a votat în unanimitate aderarea ROAID la “Practitioners’ Network for European Development Cooperation”, cea mai relevantă rețea din domeniul cooperării pentru dezvoltare. Rețeaua este alcătuită din agenții din 15 state ale Uniunii Europene. Totodată, ROAID a devenit co-lider, alături de Fundación Internacional y para Iberoamérica de Administración y Políticas Públicas (FIIAPP), al grupului de lucru „Crisis, Fragility and Migration Working Group” al Uniunii Europene.

În 2020, OCDE a invitat ROAID ca observator în procesul de evaluare al Germaniei, echipa de evaluatori fiind formată din câte două persoane din Ministerele de Externe ale Belgiei și Olandei. Tot în anul 2020, ROAID s-a înscris în procedura de obținere a statutului de „Pillar Assessed” – ratingul pe pilieri - pe lângă Comisia Europeană, obținând acordul Comisiei pentru demararea procesului de evaluare (opportunity check și legal check).

-S-a vorbit de un audit pozitiv pentru acreditarea la CE a RoAid. Ce ne puteți spune?

-Agenția RoAid a trecut în cei 4 ani de activitate prin multiple auditări din partea marilor companii internaționale de profil:  Ernst & Young, Baker Tilly, KPMG România și KPMG Luxembourg.

În 2019, Ernst & Young a realizat prima evaluare după criteriile Comisiei Europene, urmată de un audit extern independent realizat de Baker Tilly și, în anul 2021, evaluarea finală facută de consorțiul KPMG Luxemburg-Romania conform criteriilor și condițiilor Comisiei Europene, raportul fiind pozitiv, de conformitate și îndeplinire a criteriilor cerute de Comisie.

Avem în derulare și un proiect finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă, proiect implementat cu Ministerul Afacerilor Externe (lider de proiect) și Școala Națională de Studii Politice și Administrative.

În anul 2021, Agenția a primit din partea organizației spaniole de cooperare internațională FIIAPP propunerea de a intra într-un consorțiu care urmează să implementeze proiectul ”Support to alignment with EU internal market rules in Serbia”, finanțat de Uniunea Europeană.

În luna octombrie a.c. reprezentanți ai DG INTPA - Directoratul Politici Eficiente pentru Dezvoltare și Echipa Europa din cadrul Comisiei Europene au avansat invitația către RoAid de a se angaja în asigurarea copreședinției „Practitioners’ Network”, pentru anul 2023.

-Ați spus că acreditarea “pillar assessement” se acordă de către Comisia Europeană și presupune implementarea de proiecte în statele beneficiare de asistență cu finanțări venite direct de la Comisie. Fiind un subiect nou puteți detalia ce avantaje presupune o astfel de acreditare?

-Obținerea acreditării reprezintă o premieră națională și un pas important pentru perioada României post-aderare, când o instituție publică obține acreditarea de a gestiona resurse financiare ale Uniunii Europene, în domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare, în țări non-membre ale UE.

Obținerea statutului de „pillar assessed” permite accesarea de fonduri și implementarea de proiecte direct de la Directoratul General pentru Parteneriate Internaționale (INTPA) și presupune evaluarea a 9 piloni, care acoperă toate activitățile și mecanismele instituționale, de la managementul Agenției, la acordarea de granturi, contabilitate, achiziții, transparența comunicării și protejarea datelor personale.

Așa cum am menționat anterior, RoAid a parcurs mai multe etape pentru obținerea acreditării de la o primă etapă de evaluare a gradului de îndeplinire a criteriilor Comisiei, la evaluarea finală, având în derulare și auditarea externă independentă a situațiilor financiare aferente anului 2020.

Avantajul evident este că odată obținută acreditarea, ai certificarea unei instituții care funcționează conform criteriilor europene și care corespunde așadar unor standarde de calitate instituțională. În plus, se pot implementa proiecte cu finanțarea Comisiei Europene, iar România poate fi prezentă cu expertiza sa în statele beneficiare valorificând o tradiție care în ultimii ani nu a mai fost susținută corespunzător.

-Având experiența celor 4 ani de activitate la conducerea RoAid care considerați că sunt principalele neajunsuri în materie de cooperare pentru dezvoltare? Ce se poate face ca lucrurile să meargă mai bine, mai eficient?

-În mod evident primul neajuns este bugetul alocat – trebuie înțeles că atingerea în anul 2030 a țintei asumate de 0,33% din Venitul Național Brut trebuie precedată de o evoluție crescătoare anuală astfel ca, presiunea pe bugetul de stat să nu fie resimțită într-o manieră negativă în anul 2030.  Totodată, Agenția trebuie să dețină a structură organizatorică adecvată și o prezență teritorială măcar în câteva state care pot deservi o regiune întreagă de beneficiari.

-Dar neajunsurile, lucrurile care ar constitui o frână, în afara banior?

-Din păcate, cooperarea cu mediul privat, atât cu scop lucrativ, cât și neguvernamental, valorificată la nivel international, a fost și este privită cu o oarecare reticență fiind necesară o actualizare de mentalitate, chiar și politică, după modelul marilor donatori – Germania, Franța, Spania, Olanda și chiar Cehia – un donator comparabil cu România. În plus, cadrul legal trebuie să fie armonizat, întrucât activitatea Agenției se desfășoară preponderant în state care au alte uzanțe financiar-contabile.