Veste neagră pentru fanii celui care a fost unul dintre cel mai apreciaţi artişti ai generaţiei sale, Johnny Nash, decedat la 80 de ani.

Celebrul cântăreț, actor și producător american care a trecut de la crooner pop la statutul de stea reggae timpurie a murit marţi, conform unui anunţ al familiei.

Decesul celui a rămas în istoria muzicii din SUA mai ales pentru compunerea şi interpretarea hitului „I Can See Clearly Now” a survenit din cauze naturale.

Nash, care avea o stare de sănătate din ce în ce mai instabilă, a murit la Houston, orașul în care se născuse, aşa cum a declarat fiul său, Johnny Nash Jr.

A lansat marele hit la 30 de ani

Nash avea aproape 30 de ani când „I Can See Clearly Now” a ajuns în fruntea topurilor în 1972, an din care a început să fie din ce în ce mai solicitat în turnee şi spectacole.

La mijlocul anilor 1950, era un adolescent care reinterpreta „Darn That Dream” (hit compus în 1940 de Jimmy Van Heusen), iar vocea lui de leggiero tenor era comparată cu aceea a lui Johnny Mathis.

Un deceniu mai târziu, el devenea coproprietarul unei case de discuri şi atrăsese atenţia prin faptul că era unul dintre puţinii americani nativi care cântau reggae.

L-a ajutat pe Bob Marley

Atras de genul muzical născut în Jamaica,  el a contribuit la lansarea carierei prietenului său Bob Marley.

Când a vorbit despre Jamaica, Nash a lăudat „vibrațiile acestei mici insule” și a fost printre primii artiști care au adus reggae publicului american.

Latura mai comercială a melodiilor sale a fost mai evidentă la sfârșitul anilor 1960 și la începutul anilor 1970, când a avut hituri cu „Hold Me Tight”, „You Got Soul”, o versiune timpurie „Stir It Up” a lui Marley și „I Can See Clearly Now”.

De la cataractă i-a venit inspiraţia

Scris de Nash în timp ce se recupera după operația de cataractă, „I Can See Clearly Now” a fost o poveste de depășire a vremurilor grele.

Hitul care a ridicat moralul multor ascultători americani avea o notă pronunţată de pop-reggae şi evoca acea „zi luminoasă, luminoasă şi strălucitoare”.

Cântecul a rămas celebru şi pentru exclamația în stil gospel a lui Nash: „Uită-te drept înainte, nimic altceva decât cerul albastru!”

A convins şi criticii, nu doar publicul

Criticul rock Robert Christgau va numi piesa pe care Nash a produs-o ca fiind „2 minute și 48 de secunde de inspirație nediluată”.

Deși ignorată de juriul Premiilor Grammy, „I Can See Clearly Now” a fost reinterpretată de artiști precum Ray Charles, Donny Osmond, Jimmy Cliff şi formaţia Soul Asylum.

De altfel, versiunea celor din urmă a fost prezentată în filmul din 1993 „Cool Runnings”.

De asemenea, ea a apărut peste tot de la „Thelma și Louise” până la o reclamă Windex și în ultimii ani a fost adesea menționată pe site-urile dedicate operaţiilor de cataractă.

Muzică pentru urechi, nu pentru vârstă

„Simt că muzica este universală. Muzica este pentru urechi și nu pentru vârstă”, i-a spus Nash lui Cameron Crowe, scriind apoi pentru Zoo World Magazine, în 1973: „Există unii oameni care spun că urăsc muzica. Am întâlnit câţiva, dar nu sunt sigur că îi cred.”

Faima atinsă cu „Pot vedea clar acum” a depășit-o pe cea a lui Nash în anii ce au urmat şi rareori a fost prezent în topurile americane.

Chiar și când a lansat albume precum „Tears On My Pillow” și „Celebrate Life” n-a mai putut avea succesul uriaş atins cu melodia inspirată de cataractă.

În anii 1990 a decis să iasă din industrie

Înainte de 1989, el a părăsit lumea muzicii şi ultimul său album, „Here Again”, a apărut în 1986.

Artistul a mai lucrat la câteva dintre creaţiile sale pentru a le adapta tehnic vremurilor din prezent, dar din păcate unele au fost pierdute într-un incendiu din 2008, la Universal Studios din Los Angeles.

Nash a fost căsătorit de trei ori și a avut doi copii. Îi plăcea foarte mult să călărească încă din copilărie.

Ca adult, a trăit împreună cu familia la o fermă din Houston, unde ani la rând a organizat show-uri de rodeo la Johnny Nash Indoor Arena.

Cariera în cinematografie

John Lester Nash Jr., al cărui tată era șofer, a crescut cântând în biserică și la vârsta de 13 ani a avut propriul spectacol la televiziunea din Houston.

În câțiva ani, a ajuns cunoscut la nivel național prin aparițiile sale la „The Arthur Godfrey Show”, reinterpretarea hitului „A Very Special Love” al lui Doris Day și colaborarea cu Paul Anka și George Hamilton IV pentru „The Teen Commandments (of Love)”.

De asemenea, a avut roluri în filmele „Make a Giant Step”, în care a jucat ca un elev de liceu care se răzvrătea împotriva modului în care este predat Războiul Civil și „Key Witness”, o dramă cu Dennis Hopper și Jeffrey Hunter.

Rolul avut în cariera lui Bob Marley

Cariera lui intrase într-un con de umbră în prima jumătate a anilor 1960, dar după aceea a găsit un sunet nou și a revenit la mijlocul anilor '60 cu hitul de ritm și blues „Let's Move and Groove Together”.

Tot atunci a urmat vizita în Jamaica şi întâlnirea cu Bob Marley, Wailers Peter Tosh și Bunny Livingston. În următorii ani, cariera lor a fost într-o strânsă legătură.

Nash și-a convins managerul și partenerul de afaceri, Danny Sims, cu care a format JAD Records, să semneze cu „Marley şi the Wailers”, care au înregistrat „Reggae On Broadway” și alte zeci de piese pentru JAD.

Nash l-a adus pe Marley la Londra la începutul anilor 1970, când Nash era vedeta mai mare la nivel internațional și împreună cu Marley a susținut un concert improvizat la o școală locală de băieți.

Copertele lui Nash din „Stir It Up” și „Guava Jelly” au ajutat la expunerea lui Marley la scară largă. Cei doi au colaborat și la balada „You Poured Sugar On Me”, care a apărut pe albumul „I Can See Clearly Now”.

După 1980, Nash s-a retras brusc

După anii 1980, Nash a devenit un mister pentru fanii și foștii colegi, întrucât a încetat să mai înregistreze și să cânte.

Rareori a vorbit cu presa sau cu oricine din industria muzicală. În 1973, i-a spus lui Crowe că anticipează ani de muncă grea: „Ceea ce vreau să fac este să fac parte din această afacere și să mă exprim și să primesc un fel de acceptare făcând oamenii fericiți.”

Un sfert de secol mai târziu, el a explicat în cotidianul The Gleaner, în timpul unei vizite în Jamaica, că este „dificil să dezvolți proiecte muzicale majore” fără turnee și promovări și că preferă să fie alături de familia sa.

„Cred că am obținut satisfacție în ceea ce privește oamenii pe care am avut șansa să-i cunosc. Nu am câștigat niciodată Grammy-ul, dar nu cred în lucrurile de această natură.

O viaţă întreagă de muncă cu care pot fi mândru este mai importantă pentru mine. Și amestecul folksy special în muzica pe care o fac… Despre asta este vorba.”

sursa: thestate.com

https://youtu.be/NkwJ-g0iJ6w