Svetlana a murit de cancer de colon pe 22 noiembrie, în Wisconsin, unde a trăit după ce a devenit cetăţean american.
După moartea tatălui ei, în 1953, Svetlana a luat numele mamei sale, pentru ca mai târziu, odată cu plecarea în America, să îşi trăiască viaţa drept Lana Peters.
În 1966, a plecat în India, pentru a duce acolo cenuşa celui de-al treilea soţ, un cetăţean indian. Nu s-a întors în URSS, ci s-a dus neanunţată la ambasada Statelor Unite din New Delhi şi a cerut azil politic.

Dezertarea ei în 1967, cu ajutorul CIA, a provocat o adevărată furtună diplomatică. A motivat plecarea, parţial, prin felul în care autorităţile sovietice l-au tratat pe soţul ei, Brijesh Singh.
Prizonier al numelui Stalin

Svetlana a fost singura fiică a lui Stalin, cu cea de-a doua soţie a sa, care s-a sinucis în 1932. A absolvit universitatea din Moscova şi a lucrat ca profesoară şi translator înainte de plecarea sa în SUA. La 18 ani, s-a căsătorit, împotriva voinţei tatălui său cu studentul evreu Aleksei Kapler. Au avut un fiu, însă mariajul a fost dizolvat când Aleksei a fost trimis în Siberia.
Unul din fraţii Svetlanei a murit într-un lagăr de concentrare nazist în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, după ce Stalin a refuzat să-l schimbe cu un general german. Al doilea frate şi-a găsit sfârşitul din cauza alcoolului.
"Douăzeci de scrisori către un prieten", un memoriu despre viaţa sa în Rusia, scris în 1963, a devenit un bestseller în USA, aducându-i peste 2,5 milioane de dolari. A urmat o altă autobiografie, cu mare succes la publicul american. Pe tatăl ei şi-l amintea drept un om distant şi paranoic, un "monstru moral şi spiritual".

"Am trecut din tabere de la marxişti la capitalişti", spunea ea într-un interviu din 2007 pentru documentarul "Svetlana despre Svetlana".Surprinzător, susţinea că nu are niciun venit de pe urma cărţilor sale şi trăieşte într-o cameră închiriată împreună cu fiica sa, Olga.
Scriitoarea a vorbit mult despre asocierea cu tatăl său.

"Toţi mă numesc fiica lui Stalin, ceea ce înseamnă că ar trebui să mă plimb cu o puşcă şi să trag în americani. Alţii care spun că, dacă am venit aici, sunt cetăţean american. Sunt undeva la mijloc".

  • "Sunt fericită aici. Însă oriunde- aici, în Elveţia, în India, Australia sau pe vreo insulă, voi fi întotdeauna un prizonier politic al tatălui meu".