Gaura din buget pentru anul 2023 a înregistrat 89,90 miliarde de lei, echivalent cu 5,68% din PIB, într-o scădere față de procentul de 5,76% înregistrat în anul 2022, potrivit informațiilor prezentate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a anunţat, la începutul acestui an, că România ar putea încheia 2023 cu un deficit bugetar sub 5,7%.

Deficit bugetar, în scădere pe 2023

În anul precedent, veniturile totale au atins suma de 521,45 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 13,3% față de anul anterior. Această creștere a fost determinată de încasările din fonduri europene, impozitul pe salarii și venit, precum și contribuțiile de asigurări.

În ceea ce privește cheltuielile bugetului general consolidat, acestea au totalizat 611,35 miliarde de lei. S-a înregistrat o creștere nominală de 13% în comparație cu anul anterior. Aceste cheltuieli au menținut ponderea la nivelul de 38,6% din PIB.

Referitor la venituri, Ministerul Finanțelor constată că s-au înregistrat progrese pozitive, cu toate că mai moderate, și în ceea ce privește veniturile din TVA, impozitul pe profit și veniturile nefiscale.

Deficit bugetar în scădere. Încasările din impozitul pe salarii și venit au atins 40,41 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 19,9% față de perioada anterioară, influențată de sporul în încasări din impozitul pe veniturile din pensii (41,8%) și impozitul pe dividende (32,3%).

De asemenea, încasările din declarația unică au înregistrat o dinamică pozitivă de 11,8%. În același timp, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat o creștere de 11,2%, sub evoluția fondului de salarii din economie (15,6%).

Dinamica acestor încasări a fost influențată de extinderea facilității acordate salariaților din construcții în sectorul agricol și industria alimentară, de noile măsuri fiscale care modifică deducerile personale conform O.G. nr. 16/2022, neimpozitarea sumei de 200 lei/lună pentru salariații ce primesc salariul minim brut, majorarea salariului minim brut pe țară și schimbările în reglementările privind facilitățile fiscale pentru salariații ce desfășoară activități de creare de programe pentru calculator (Legea nr. 296/2023).

La cât s-au situat contribuțiile din asigurări

Contribuțiile de asigurări au însumat 158,66 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 13,4% față de anul anterior. Similar cu impozitul pe salarii, evoluția acestora a fost sub nivelul creșterii fondului de salarii din economie.

Acest fenomen este rezultatul extinderii facilității acordate salariaților din construcții către sectorul agricol și industria alimentară, în conformitate cu Legea nr. 135/2022.

De asemenea, a influențat această dinamică măsura privind încetarea plății CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei și restituirea sumei reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii, începând cu 1 martie 2023, cu un efect bugetar de -0,7 miliarde lei.

Alți factori includ neincluderea în baza lunară de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei/lună pentru angajații ce primesc salariul minim brut pe țară, și modificările în reglementările privind facilitățile fiscale pentru salariații din construcții, agricultură, industria alimentară și activitățile de creare de programe pentru calculator.

Încasările din impozitul pe profit au totalizat 29,13 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 9,2% față de anul anterior.

Această creștere a fost susținută de avansul încasărilor din impozitul pe profit la nivelul agenților economici (12,1%) și băncilor comerciale (13,5%).

Cu toate acestea, a fost atenuată de redirecționarea sumei de -0,8 miliarde de lei din impozitul pe profit pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private, conform prevederilor Legii nr. 322/2021.

Încasările din TVA și accize

Încasările nete din TVA au atins suma de 104,33 miliarde de lei, evidențiind o creștere de 10,9% față de anul precedent.

În comparație cu dinamica înregistrată în 2022, se observă o evoluție mai moderată a acestei categorii de venituri în 2023. Această atenuare este explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice relevante, inclusiv a unui efect de bază ridicat din anul anterior, cât și de creșterea restituirilor de TVA cu 8,2%.

Restituirile au atins 30,3 miliarde de lei în 2023, comparativ cu 28 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului 2022, conform sursei menționate.

Veniturile provenite din accize au atins 37,26 miliarde de lei, reflectând o creștere de 5,5% în comparație cu nivelul din anul precedent.

Din punct de vedere al structurii, încasările din accizele aferente produselor din tutun au înregistrat o creștere de 10,4%, influențată și de majorarea accizei la țigarete din aprilie 2023.

În același timp, dinamica încasărilor din accizele pentru produsele energetice a devenit pozitivă (1,1%), beneficiind de o evoluție favorabilă înregistrată în luna decembrie (+23,3%).

Ministerul Finanțelor subliniază că evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, influențată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au atins 42,66 miliarde de lei, evidențiind o creștere de 7,5% față de perioada anterioară. Această evoluție pozitivă a fost susținută de încasările din dividende și de sumele provenite din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

În același timp, s-a înregistrat o scădere a încasărilor din redevențe, influențată de evoluția descendentă a prețurilor energiei și a vărsămintelor din veniturile nete ale BNR.

Suma totală rambursată de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații a ajuns la 67,71 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 39,8% față de anul precedent.

Bugetul pe 2024, construit pe un deficit în scădere la 5% din PIB

În ceea ce privește cheltuielile, cele destinate personalului au atins suma de 132,7 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 12,8% în comparație cu anul precedent. Raportate ca procent în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la nivelul de 8,4% din PIB.

Cheltuielile alocate bunurilor și serviciilor au totalizat 77,16 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 6,5% față de anul 2022.

Această creștere se reflectă în bugetele locale, cu o creștere de 3,3% în comparație cu anul precedent, precum și în bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, unde s-a înregistrat o majorare de 17,1%.

Creșterea a fost destinată decontării medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

Cheltuielile aferente dobânzilor au atins suma de 30,62 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 1,53 miliarde de lei față de anul precedent, reprezentând o majorare de 5,2% în comparație cu anul anterior.

Cheltuielile destinate asistenței sociale au totalizat 191,01 miliarde de lei, evidențiind o creștere de 9,6% față de anul precedent.

Evoluția acestor cheltuieli a fost influențată în principal de majorarea punctului de pensie cu 12,5%, de la 1 ianuarie 2023, crescând de la 1.586 lei la 1.785 lei.

De asemenea, s-a înregistrat o majorare a nivelului indemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă), trecând de la 1.000 lei la 1.125 lei.

Alte influențe asupra cheltuielilor cu asistența socială au inclus acordarea unui ajutor financiar pensionarilor din sistemul public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat, precum și beneficiarilor de drepturi reglementate de legi cu caracter special, cu venituri lunare mai mici sau egale cu 3.000 lei.

Bugetul pentru acest an este construit pe un deficit în scădere la 5% din PIB.

Deficit bugetar. Alte cheltuieli ale bugetului din 2023

Cheltuielile destinate subvențiilor au atins 18,01 miliarde de lei, cuprinzând în cea mai mare parte subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli și schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor non-casnici (6,05 miliarde de lei), reprezentând 33,58% din totalul subvențiilor.

Alte cheltuieli au însumat 10,91 miliarde de lei, fiind în principal destinate titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare.

De asemenea, acestea au acoperit burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor și alte despăgubiri civile.

Cheltuielile aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană pentru agricultură, au atins suma de 78,41 miliarde de lei, înregistrând o creștere semnificativă de 53,98% în comparație cu anul precedent.

Cheltuielile destinate investițiilor, care cuprind atât cheltuielile de capital, cât și cele asociate programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au totalizat 100,66 miliarde de lei.

Aceasta reprezintă o creștere notabilă de 38,8% față de anul anterior, când aceste cheltuieli s-au ridicat la 72,53 miliarde de lei.

De asemenea, se remarcă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând acum 61,58% din totalul cheltuielilor pentru investiții, conform informațiilor oferite de Ministerul Finanțelor, potrivit Agerpres.