Asasinatele - la modă în Evul Mediu Românesc. Evul Mediu românesc este o epocă în care asasinatele au reprezentat o armă politică frecvent utilizată pentru eliminarea domnitorilor.

Asasinatele în Evul Mediu, un mod de lichidare eficient. Domnii, partidele boierești, pretendenții erau cei care îl eliminau pe domnul în exercițiu. Uneori, domnii rămâneau în istorie sub numele prin care își găsiseră moartea. Este cazul domnitorului Țării Românești, Vlad Înecatul.

Asasinatele în Evul Mediu

Tatăl domnitorului Ștefan cel Mare, Bogdan al II-lea a sfârșit ucis la o nuntă în Reuseni de către fratele său, Petru Aron. În 1457, Ștefan cel Mare l-a învins la Direptate și l-a executat.

Domnitorul Radu de la Afumați s-a remarcat printr-o luptă acerbă contra Imperiului Otoman. A triumfat în nu mai puțin de 20 de bătălii. Numai că nu a putut să câștige și bătălia politică internă. Rivalul său intern Vladislav al III-lea, susținut de gruparea politică a Craioveștilor, a reușit să îl elimine.

Chiar în biserică, la intrarea în Râmnicu-Vâlcea, ucigașii fiind chiar boierii. Atentatul este cu atât mai înfiorător cu cât s-a petrecut în locașul de rugăciune. Fapt ce nu se petrecea nici la triburile preistorice. Pe piatra sa de mormânt au fost înscrise cele 20 de bătălii câștigate contra turcilor.

Cum a scăpat sultanul de Vlad Țepeș

Vlad Țepeș a fost și el un domnitor victimă a unui atentat. Vlad Țepeș a introdus practic strategia de luptă prin diversiune. El însuși se îmbrăca în turcește și pătrundea în acțiuni de noapte, precum cea de la Târgoviște în tabăra inamică. Atunci, puțin a lipsit ca însuși sultanul Mahomed al II-lea să nu fie ucis.

Deoarece domnitorul a pătruns chiar în cortul său, dar sultanul lipsea, fiind în acel moment într-un alt cort. Se spune cu mai mulți comandanți militari. Această deghizare avea să îi fie, însă, fatală, în timpul celei de a treia domnii, din anul 1476, când a revenit pe tron cu sprijinul lui Ștefan cel Mare. În decembrie 1476, o conspirație boierească l-a asasinat. Și asta timp ce domnitorul era îmbrăcat turc, afirmându-se că a fost confundat cu dușmanul.

Domnitorul Țării Românești Radu de la Afumați a avut domnii în intervalele decembrie 1522 - aprilie 1523, ianuarie - iunie 1524, septembrie 1524 - aprilie 1525 și august 1525 - ianuarie 1529. S-a luptat prima dată cu Mehmed-Beg, pașa de Nicopole, român din neamul Craioveștilor pe linie maternă și al beiului de Semendria (Smederevo). Cel care dorea și el tronul Țării Românești.

Bătălii cu turcii pentru Radu de la Afumați

Este posibil ca bătălia să fi fost la Afumați, de unde și numele cu care el a rămas ca domn.

Radu de la Afumați a purtat numai puțin de 20 de bătălii cu otomanii în câțiva ani din 1523 până prin 1525. Turcii au susținut pretendenți ca Vladislav III și Radu Bădica.

În scurta dar fructuoasa sa domnie, Radu de la Afumați a ajuns la o înțelegere cu boierii Craiovești. Dorind să accepte plata de tribut turcilor până când va găsi prilejul să îi înfrunte.

Dorind să declanșeze o luptă antiotomană. Craioveștii au decis să-l elimine. De aceea, în timp ce se afla la slujbă, pe dealul Cetățuia de lângă Râmnicu Vâlcea, boierii Neagu și Drăgan l-au ucis. Pe el și pe moștenitorul său Vlad, chiar în altarul bisericii.

Gestul îngrozitor va fi egalat în 25 decembrie 1989, când Nicolae Ceaușescu a fost executat în ziua de Crăciun

Văduva sa, Ruxandra (fiica lui Neagoe Basarab, care i-a devenit soție după moartea domnitorului din 1521, la 21 ianuarie 1526) se va căsători cu Radu Paisie. Voievod al Țării Românești, care va avea Vințul de Jos și Vurpărul în Transilvania ca posesiuni transcarpatice în Ardeal.

Ștefan al IV-lea sau Ștefăniță Vodă, fiul lui Bogdan III cel Chior, fiu al lui Ștefan cel Mare, s-a căsătorit cu cealaltă fiică a lui Neagoe Basarab.  Stana, soră a soției lui Radu de la Afumați (doamna Ruxandra). A fost otrăvit prin implicarea directă a soției sale, în 1527. Domnitorul devenise impopular. De numele său legându-se inclusiv executarea marelui hatman Luca Arbore, legendarul portar al Sucevei din vremea bunicului său, Ștefan cel Mare. Luca Arbore îndeplinise până la 1523 rolul de regent pentru Ștefan al IV-lea.

Moartea misterioasă a lui Lăpușneanu

Și fiica lui Petru Rareș, Ruxandra Lăpușnenau, sora Doamnei Chiajna a Țării Românești, a fost, se pare,  parte a complotului boieresc. Despre care se spune că l-a eliminat pe Alexandru Lăpușneanu (a domnit în 1552-1561; 1564-1568). Care declanșase în timpul celei de –a doua domnii o adevărată prigoană contra boierilor.

Pe care îi suspecta, în permanență de trădare. A murit la 11 martie 1568. Boala ciudată se manifesta cu slăbirea puterilor și frisoane permanente. S-a declanșat la 5 martie 1568. Ar fi cerut să se călugărească sub numele Pahomie - Paisie scrie C. Negruzzi, sperând la o salvare divină. Boala ar fi putut fi cauzată de treptata otrăvire cu arsenic, începută pentru ca fiul lui să îi urmeze pe tron în perioada 1569-1572, cu acordul turcilor.