România a fost zguduită în ultimele luni de mai multe cutremure importante, iar teama cetățenilor privind un mare seism a crescut, mai ales, în urma tragediei din Turcia. Mai puțin de 30% din municipiile reședință de județ au publicat pe site-urile lor listele cu clădirile cu risc seismic ridicat. Motivul invocat de autoritățile locale nu mulțumește populația care se simte în pericol.

Ministerul Dezvoltării a realizat o listă completă cu toate clădirile din România care sunt încadrate în clasele de risc seismic. Ministerul condus de Cseke Attila a transmis că întocmirea acestor liste este obligația primăriilor, care ar trebui să publice pe site-ul lor aceste informații. Pe site-ul Ministerului Dezvoltării este publicată situația clădirilor cu risc seismic pentru doar jumătate din marile municipii, iar cele mai multe dintre aceste liste au fost actualizate la începutul anului 2017.

„Două treimi din suprafaţa României este expusă riscului de cutremur de diverse grade, iar în ceea ce priveşte clădirile expertizate în grad risc I şi risc II, respectiv pe vechea clasificare asimilate riscului I şi risc II, din datele pe care le deţine astăzi Ministerul Dezvoltării (…) sunt în total 2.687 de clădiri care sunt de risc seismic I şi II, respectiv asimilate acestor grade de risc seismic”, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, în primăvara anului trecut.

Care este situația clădirilor cu risc seismic din România

Jurnaliștii de la G4Media au solicitat fiecărei primării să realizeze o listă cu clădirile cu risc seismic aflate pe raza lor. În urma acestei solicitări, s-a constatat faptul că 14 municipii de reședință de județ din România nu știu câte clădiri cu risc seismic se află pe raza lor. De asemenea, tot 14 municipii dețin o astfel de listă, dar nu au publicat-o pe site-ul instituției. În același timp, doar 11 municipii de reședință de județ și Capitala au întocmită o listă cu clădirile încadrate într-o categorie de risc seismic, care poate fi găsită pe site-ul instituției.

Primăriile care nu au publicat aceste liste au explicat că informațiile privind clădirile aflate în pericol dacă un mare cutremur se va produse pot fi postate pe site-ul instituției până pe data de 1 ianuarie 2025, conform legii. Primăriile municipiilor Sibiu și Iași nu au oferit niciun răspuns privind situația clădirilor cu rism seismic situate pe raza lor. Mai mult decât atât, există și municipii care nu dețin date cu privire la clădirile încadrate în categoriile de risc seismic. Este vorba de: Oradea, Bistrița, Călărași, Târgu Jiu, Miercurea Ciuc, Slatina, Satu Mare, Zalău, Timișoara și Vaslui.

Municipiile care au o listă cu clădirile încadrate în clasele de risc, dar nu au publicat-o pe platforma instituției așa cum prevede legea sunt: Arad, Botoșani, Brașov, Brăila, Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe, Deva, Slobozia, Baia Mare, Drobeta Turnu Severin, Târgoviște, Târgu Mureș și Râmnicu Vâlcea. În același timp, există și municipii care dețin și au publicat o astfel de listă pe site-ul instituției. Este vorba de: București, Reșița, Craiova, Alexandria, Constanța, Tulcea, Ploiești, Buzău, Focșani, Galați, Bacău, Piatra Neamț.

În ce județe sunt clădirile cu cel mai ridicat risc seismic

Listele primite de la primării arată că cel puțin 2.600 de clădiri din marile municipii ale României sunt încadrate în una dintre cele trei categorii de risc seismic. Clădirile care se află în Clasa I de risc seismic prezintă un pericol ridicat de prăbușire, iar cele din Clasa II pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilităţii este puţin probabilă. În ceea ce privește clădirile din Clasa III, aceste imobile pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante.

Cele mai multe clădiri încadrate în clasele de risc seismic se află în București (830), Bacău (306) și Craiova (245). Peste 100 de clădiri aflate în aceeași situație se regăsescă în fiecare din următoarele orașe: Botoșani, Galați, Baia Mare, Râmnicu Vâlcea și Suceava. În același timp, între 50 și 100 de clădiri încadrate în clasele de risc seismic se află în: Brașov, Reșița, Cluj-Napoca, Piatra Neamț, Ploiești, Tulcea și Focșani.

Datele oferite de primării arată că orașele cu mai puțin de 50 de clădiri încadrate în una dintre cele trei clase de risc seismic sunt: Arad, Brăila, Buzău, Reșița, Constanța, Sfântu Gheorghe, Giurgiu, Deva, Slobozia, Drobeta Turnu Severin, Târgu Mureș, Târgoviște și Alexandria, informează G4Media.