Refugiații ucraineni care au fugit din țara lor de teama războiului sunt ajutați de autoritățile din mai multe state europene. În ciuda acestui lucru, mulți s-au confruntat cu probleme legate de educaţie și găsirea unui loc de muncă în țara în care au ajuns.

Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) a realizat un sondaj numit „Fleeing Ukraine” („Scăparea din Ucraina” la care au participat în jur de 14.500 de persoane care au fugit din calea războiului din Ucraina. Toți acești refugiați s-au stabilit în diferite țări din Uniunea Europeană (UE), dar au întâmpinat mai multe probleme legate de limbă, educație, găsirea unui loc de mucă, sănătate sau costul prea ridicat al traiului zilnic. Rezultatele sondajului ar trebui să ajute decidenții să găsească soluții atât pentru refugiați, cât și pentru statele care îi găzduiesc.

„Agresiunea din Ucraina a provocat cea mai mare criză umanitară din Europa de la cel de Al Doilea Război Mondial. UE şi statele sale membre au adoptat soluţii temporare, oferind sprijinul extrem de necesar. Întrucât războiul continuă, trebuie să punem în aplicare măsuri eficiente şi pe termen lung care să permită societăţilor gazdă şi persoanelor strămutate să se adapteze la transformările majore provocate de acest război”, a declarat directorul FRA, Michael O’Flaherty.

Ce au arătat rezultatele sondajului

Unul din trei ucraineni simt că fac parte din comunitatea țării gazde, dar același număr de persoane vrea să se întoarcă în Ucraina. De asemenea, apropae jumătate din refugiații care trăiesc în România (49%) au spus că ei vor să se întoarcă în țara natală. Acest procent este cel mai ridicat din sondaj, iar rata medie este de 35%. Principalul motiv care i-a făcut pe ucraineni să renunțe la educație este că nu cunosc limba. În plus, mulți nici nu muncesc sau nu fac demersuri pentru a beneficia de asistență medicală din cauza barielelor lingvistice.

Sondajul a arătat că doar 10% dintre respondenți vorbeau bine sau perfect limba din țara în care au ajuns, iar 25% dintre acești nu vorbeau deloc limba respectivă. Aproximativ 65% dintre cei care au ajuns în Estonia nu cunosc limba. Peste jumătate dintre refugiații din România (58%)  nu știu să vorbească română, iar 57% dintre cei din Ungaria nu cunosc limba maghiară. În Polonia, Cehia și Slovacia procentele sunt mai mici, 12%, respectiv 18%.

Mai mult de jumătate dintre copii (59%) participă la cursurile online ale unei școli din Ucraina sau au început să învețe singuri cu materile sau sprijin din țara natală. Aproximtiv 59% dintre respondenți plătesc chirie pentru a sta într-o locuință și de cele mai multe ori trebuie să împartă toaleta și bucătăria cu alte familii. În plus, mulți au zis că nu au intimitate sau un spațiu liniștit în care copiii pot învăța.

Care este țara care a angajat cei mai mulți refugiați ucraineni

Cei mai mulți refugiați care au fost nevoiți să își plătească integral locuința sunt în Estonia (65%) și în Polonia (54%). Aproximativ 65% dintre ucrainenii din România au stat în locuințe fără să plătească chirie. Este cel mai ridicat procent din întregul sondaj, comparabil cu o medie de 35%. Mai mult de jumătate dintre refugiații din Italia (58%) și Slovacia (53%) nu au plătit nici ei pentru locuințe.

În ceea ce privește locurile de muncă, 33% dintre refugiați au un loc de muncă în urma căruia primesc salariu, iar tot 33% dintre femei nu lucrează pentru că ele au grijă de copii sau rudele bătrâne sau bolnave. Aproape jumătate dintre respondeți (48%) au spus că actualul loc de muncă este sub nivelul lor de studii, iar 30% au declarat că au fost exploatați la locul de muncă.

În același timp, 79% s-au confruntat cu dificultăți în ceea ce privește cheltuielile de zi cu zi. Un sfert dintre femeile ajunse în România au un loc de muncă remunerat, iar 38% dintre bărbați primesc și ei salariu. Rata în cazul femeilor din România este cea mai scăzută din întreg sondajul.

Cum se simt refugiații ucraineni departe de casă

Sondajul a analizat și sentimele pe care le au refugiații de când și-au părăsit țara. Aproape jumătate dintre ei (49%) au spus că sunt triști și deprimați. În plus, 49% dintre copiii de vârstă mică au tulburări de somn sau de concetrare. În jur de 88% dintre ucrainenii care au ajuns în România și Ungaria au primit sprijin medical sau psihologic. Procentele sunt considerabil mai mici în Cehia și Spania, 68%, respectiv 69%. Respondenții au fost întrebați și cine i-a ajutat când au ajuns în țara gazdă, iar 56% au spus că au primit sprijin din partea autorităților. Cele mai mari proporții în această privință au fost înregistrate în Cehia, Estonia și Germania.

Refugiații ucraineni care au ajus în România și Ungaria au mențioat organizațiile de voluntari ca fiind cele din partea cărora au primit cel mai mare ajutor, 59%, respectiv 45%. Respondenții au fost chestionați și dacă s-a simțit tratați incorent de țara gazdă pentru că veneau din Ucraina. Opt din 10 refugiați au spus că s-au simțit destul de rar că sunt tratați diferit sau incorect.

Proporția celor care s-au simțit tratați în mor incorect la un moment dat a fost cea mai mică în România, 40%. Țara noastră a fost urmată de Spania (44%) și Ungaria (46%). Sondajul s-a desfășurat în perioada august-septembrie 20222 în cele 10 țări care găzduiesc cel mai mare număr de refugiați. Este vorba de: Bulgaria, Cehia, Estonia, Germania, Italia, Polonia, România, Slovacia, Spania şi Ungaria, informează Agerpres.