Mai multe persoane au fost arestate, chiar dacă erau nevinovate, iar ele sunt nevoite să formuleze o acțiune civilă în instanță după ce DNA a decis să nu ridice sechestrul.

După ce au fost acuzate de infracțiuni pe care nu le-au săvârșit, arestate și plimbate ani de zile prin sălile de judecată, Direcția Națională Anticorupție (DNA) nu a ridicat sechestrului asigurator. Aceste persoane sunt nevoite să se îndrepte în instanță și să formuleze o acțiune civilă pentru a-și lua înapoi bunurile.

În România există nenumărate cazuri în care persoanele împotriva cărora a fost aplicată măsura sechestrului asiguratoriu, dar care au fost achitate definitiv într-un proces penal, sunt nevoite să intenteze o nouă acțiune în instanță pentru a ridica sechestrul. După ce s-a dovedit că fapta penală nu există, ele sunt nevoite să își piardă timpul în sălile de judecată pentru a își lua banii înapoi.

Au fost și situații în care procurorii DNA au falsificat probe pentru a arunca anumite persoane după gratii. Oamenii care au reușit să-și dovedească nevinovăția după zeci de ani au fost nevoiți să ajungă iar în instanță pentru a intra în posesia bunurilor.

Cazul lui Mihnea Iuoraș, fostul subprefect al Clujului, este un exemplu. El a fost achitat definitiv, la data de 21 iulie 2022, în celebrul dosar al retrocedărilor de la ANRP în care a fost trimis în judecată de către DNA. După 7 ani și jumătate de procese, 4 luni de arest preventiv și o condamnare la închisoare cu executare de 4 ani și 6 luni pentru abuz în serviciu, fostul subprefect al Clujului a fost achitat definitiv în cel de-al treilea dosar pus la cale de procurorii DNA, în care prejudiciul calculat era de aproximativ 70 de milioane de euro.

Minciunile procurorilor DNA

Procurorii DNA, Dănuț Volintiru și Carmen Țundrea, ar fi falsificat actele în lipsa unor acuzații și probe de luare de mită, faptul că beneficiarul a fost favorizat și ajutat să meargă dosarul 38386/CC/2007 mai repede către membrii comisiei.

Pentru a dovedi acest aspect, al înregistrării dosarului pe data mai sus menționată, procurorii DNA au făcut trimitere la copertă, unde era ștampila de înregistrare la ANRP și CCSD a dosarului cu numărul 38386/CC. Prin menționarea datei de 10 decembrie 2007, în loc de 12 septembrie 2007, DNA a vrut să demonstreze că dosarul lui Simu a fost soluționat mult mai repede decât de obicei, în trei luni (media de soluționare a dosarelor fiind de circa 6 luni). Mai exact, dosarul ar fi fost soluționat în luna martie 2008, iar DNA a spus că astfel se face dovada înțelegerii frauduloase între membrii comisiei și Simu Horia.

Un alt caz similar este cel al avocatei Ingrid Mocanu. Aceasta a fost achitată definitiv în dosarul ANRP 2 în anul 2019, dar problemele nu s-au oprit atunci.

„Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta MOCANU INGRID LUCIANA, în contradictoriu cu pârâtul STATUL ROMÂN – prin MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE. Constată că a încetat de drept măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa din 02.04.2015 din dosarul 700/P/2014. Dispune ridicarea sechestrului asigurător aplicat asupra următoarelor bunuri: • autoturism marca Mitsubishi, • teren, în cotă parte de 50% având categoria de folosinţă intravilan – construcţii, în suprafaţă de 535,99 mp în comuna Domneşti, jud. Ilfov; • teren, categoria intravilan construcţii, în suprafaţă de 1485,15 mp, situat în comuna Bragadiru, jud. Ilfov (…); • teren, categoria intravilan construcţii, în suprafaţă de 1500 mp (…). Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, 19.05.2020.”, arată soluția pe scurt, potrivit gazetadecluj.