Boala Huntington (BH) afectează capacitățile motorii și funcțiile creierului. Este o afecțiune ereditară, cauzată de o mutație genetică preluată de pacient de la unul dintre părinți, iar șansele de a moșteni boala sunt de 50%.

De regulă, boala Huntington se manifestă la persoane ce au trecut de vârsta de 30 de ani, însă poate să debuteze și mai devreme.

Boala Huntington afectează capacitățile cognitive ale creierului

Această afecțiune afectează comportamentul, gândirea, învățarea, mersul, mișcarea, prin lezarea, de fapt, a proceselor cognitive, fiind modificată inclusiv personalitatea indivizilor diagnosticați cu această boală.

Un simptom apărut frecvent la pacienții cu boala Huntington sunt mișcările necontrolate, numite coree.

Cum se manifestă boala Huntington

• La nivel locomotor – rigiditate musculară, contractarea mușchilor, dificultăți la mers.
• La nivel cognitiv – persoana nu se poate concentra, nu poate organiza activitățile zilnice, are o gândire încetinită, prezintă dificultăți de învățare.
• La nivel psihic – depresia este cea mai întâlnită manifestare. Pacientul este irascibil, anxios, prezintă gânduri suicidare, are manii, tulburări bipolare, lipsă de energie și, uneori, poate prezenta semne ale tulburării obsesiv – compulsive.

Forme mai severe ale bolii Huntington

În stadiile mai avansate ale bolii, pacienții prezintă dificultăți de vorbire și înghițire, mișcările necontrolate devin și mai puternice, iar tulburările de memorie și schimbările bruște de dispoziție sunt printre cele mai frecvente forme de manifestare a bolii.

Nu există un tratament specific pentru această afecțiune, dar există medicamente care au rolul de a diminua simptomele acuzate de pacienți, fiind tratate problemele locomotorii, dar și afectarea de la nivelul creierului, conform Antena 3.

Numărul pacienților cu boli cardiovasculare va crește, avertizează specialiștii

Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, Marius Geantă, a avertizat, în februarie, că sistemele de sănătate, inclusiv cel românesc, ar trebui să se pregătească pentru o majorare a numărului de pacienți cu boli cardiovasculare. Poziția specialistului vine în contextul publicării unui studiu care arată că insuficiența cardiacă și accidentul vascular cerebral sunt mai frecvente la persoanele care s-au îmbolnăvit de COVID-19.

Un studiu publicat în revista Nature Medicine dezvăluie că persoanele care s-au infectat cu coronavirus prezintă un risc crescut de a dezvolta complicații cardiovasculare în prima lună până la un an de la infectare. Astfel de complicații includ ritmuri cardiace perturbatoare, inflamații ale inimii, cheaguri de sânge, accident vascular cerebral, boală coronariană, atac de cord, insuficiență cardiacă sau chiar deces.

Infectarea cu virusul COVID-19, risc de apariţie a bolilor cardiovasculare

„Riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare timp de cel puţin un an după diagnosticul de infecţie cu SARS-CoV-2 este mai ridicat chiar şi la pacienţii care au trecut prin forme uşoare de COVID-19.

Riscul este ridicat şi la persoanele cu vârste sub 65 de ani şi care nu prezintă factori de risc adiţionali, precum obezitatea, diabetul sau fumatul”, a transmis preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, Marius Geantă, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, făcând referire la studiul publicat în Nature Medicine, în februarie 2022.