Nu se va introduce taxa de solidaritate, de la i ianuarie 2022, a anunțat liderul UDMR Kelemen Hunor, care a precizat că bugetul nu stă în acele sume ce s-ar fi putut strânge.

Kelemen Hunor, vicepremier, a anunțat, luni, că există fonduri pentru creșterile promise de Guvern și speră ca bugetul să fie adoptat în acest an, existând și varianta unei sesiuni extraordinare în ianuarie.

Politicianul a spus că nu va ma insista deocamdată pe propunerea de a taxa 1% din cifra de afaceri a companiilor care depășesc pragul de 100 de milioane de euro deoarece este nevoie de discuții în detaliu în coaliție. Dar, Hunor este de părere că o astfel de măsură ar putea fi introdusă anul viitor, fiind nevoie de o metodă de a combate eludarea taxării prin scoaterea profitului în afara țării.

Kelemen Hunor: „Niciodată, nimeni nu a propus ca taxa să intre în vigoare de la 1 ianuarie”

„N-are nicio treabă taxa de solidaritate cu bugetul. Dacă am fi agreat cu toții, nu ar fi intrat în vigoare de la 1 ianuarie, că nu se poate. Introducerea unei taxe necesită 6 luni de zile perioadă de acomodare pentru toată lumea.

Niciodată, nimeni nu a propus ca taxa să intre în vigoare de la 1 ianuarie. Nu este nici agreată de toată lumea această idee în coaliție. PSD și noi am spus că ar fi o modalitate de a mai aduce venituri la buget. PNL nu a fost de acord.

Vom discuta anul viitor dacă se va face sau nu. Sunt multe detalii care trebuie discutate. Aici ideea și direcția erau importante. Indiferent cum vom aborda această chestiune, n-are o legătură directă cu adoptarea bugetului până la sfârșitul anului, pentru că, indiferent ce s-ar fi întâmplat, de la 1 ianuarie nu avea cum să intre în vigoare. Nu poți să introduci în decembrie o taxă care să intre în vigoare de la 1 ianuarie”, a spus Kelemen Hunor la Digi 24.

„Cineva la un moment dat trebuie să explice ce se întâmplă în România”

„Până nu este agreată la nivelul coaliției, nu voi mai insista pe această taxă, fiindcă avem nevoie de timp, discuții. Ar însemna în jur de 4 - 4,5, până la 5 miliarde de lei pe an la buget, pentru o perioadă de doi ani, trei ani. Nu este o taxă permanentă.

Calculul l-am făcut pe cifrele din 2019 și 2020. Acele companii care au o cifră mai mare de 100 de milioane de euro, acest lucru se schimbă de la un an la altul, pot fi 300 de companii, 290, în funcție de evoluția fiecărei companii.

Dacă ne uităm la o firmă ca «Coca Cola», în România are un profit foarte mic, la o cifră de afaceri serioasă. Într-o țară foarte similară, unde există condiții economico-sociale aproape identice, cifra de afaceri foarte apropiată de cea din România, profitul este foarte mare. Cineva la un moment dat trebuie să explice ce se întâmplă în România.

Vedem că în România anumite companii, la o cifră de afaceri similară cu alte state, nu produc profit. De ce? Pentru că ei merg pe optimizarea financiară, ceea ce sună bine. E un nume foarte frumos. Se poate spune și altfel. Există posibilitatea de a scoate banii, în mod legal, din țară și nu mai apare profit, apare în altă parte. Se poate factura pentru diverse servicii și uite așa nu mai plătesc pe profit, sau plătesc foarte puțin pe profit la bugetul României și n-au făcut nicio ilegalitate”, a mai spus vicepremierul.

„Statul român este un stat slab”

Legat de împărțirea unei companii în mai multe entități pentru a nu depăși plafonul de 100 de milioane de euro, vicepremierul spune că „aceasta este metoda românească de a evita să plătești către stat”.

„Statul român este un stat slab. Nu este un stat mic sau mare. În alte state, companiile nu-și permit să vorbească așa. Această abordare, dacă este corectă, și eu spun că în România se poate orice. Asta este cum să eludezi legea.

Nici n-am ajuns să discutăm detaliat. Dacă intri în discuții, trebuie să dai firmelor alte deductibilități, alte posibilități de a dezvolta business-ul.”