Primarul Municipiului Iași, Mihai Chirica, inculpat pentru omisiunea sesizării unor fapte de natură penală, ar fi semnat cel puțin o dată documente ce au permis derularea afacerii imobiliare derulată de familia Asimionesei.

 DIICOT susține că primarul a semnat pentru înscrierea în cartea funciară a unui imobil care, potrivit actelor trebuia să aibă destinație de pensiune și birouri. În realitate în locația respectivă a fost ridicat un complex rezidențial de apartamente ce urmau să fie vândute.

Concret, DIICOT a prezentat cronologia acestei afaceri imobiliare care a angrenat funcționari publici din mai multe sectoare, notari și, se pare, chiar pe primarul municipiului Iași, Mihai Chirica.

„Grupul infracțional organizat a avut şi are în continuare ca scop (faptele fiind săvârșite și în acest moment) scoaterea din patrimoniul Consiliului Local Iași a unui teren adus ca aport în cadrul unui contract de asociere în participaţiune, prin deturnarea obiectului contractului încheiat cu Consiliul Local al Municipiului Iași, utilizându-se manopere dolosive şi documente falsificate în paguba autorității deliberative, toate având consecinţa inducerii în eroare a Consiliului Local şi maximizarea profitului în favoarea făptuitorilor”, se arată în documentele de urmărire penală elaborate de DIICOT.

DIICOT detaliază situația primarului

Procurorii DIICOT detaliază situația primarului și notează că acesta a semnat pentru un imobil ce nu putea fi incadrat la categoria pensiune, așa cum indica documentația administrativă.

„Imobilul nu poate fi încadrat la categoria pensiune, întrucât Normele în vigoare, modificate prin Ordinul nr. 221 din 7 iulie 2015, definesc pensiunea turistică drept o structură de primire turistică, având o capacitate de cazare de până la 15 camere, totalizând maximum 40 locuri, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădire independentă, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţii de pregătire şi de servire a mesei.

Din nou, inexplicabil, în ciuda documentelor avute la dispoziție, Ministerul Turismului a acordat aviz pentru funcționarea unor apartamente și garsoniere în ansamblul lor, nu camere individualizate, al căror număr ar depăși numărul prevăzut de legislația în vigoare. În vederea înscrierii construcției în cartea funciară s-a eliberat certificatul de atestare a edificării construcției pe stadii de execuție- ***.

Astfel, prin acest document, la data de 15.06.2018, numiții Mihai Chirică, Gabriel Ghergheșanu , Victor Gavriliță și... au confirmat, prin semnarea actului, că lucrările de construcție, aflate la un stadiu fizic de realizare de 70%, se execută conform autorizației de construire, existând încheiat și proces verbal de recepție parțială a stadiilor realizării construcției și că destinația lucrării este de Construire sediu de firmă și spații de cazare tip pensiune.

A fost eliberat un certificat de urbanism, cu scopul supraetajării construcției existente, în care este reluată ideea conform căreia folosința locuinței era la momentul respectiv de sediu de firmă și spații de cazare tip pensiune (stadiu de execuție 70%).

Deși spațiul cuvenit unei pensiuni (conform contractului și certificatului de urbanism), era deja depășit, prin autorizația de construire cu nr. *** s-a autorizat supraetajarea construcției cu un nr. de 2 spații de birouri cu condiția respectării condițiilor impuse prin certificatul de urbanism, avize, studii solicitate și proiectul avizat spre neschimbare.

Prin procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor cu nr. *** și prin procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor cu nr. *** se reiterează ideea că lucrările au fost executate în baza autorizațiilor de construire și că prevederile din autorizații și proiectele tehnice au fost respectate”, scriu anchetatorii.

În ce context s-a constituit grupul infracțional

În documentul citat, DIICOT arată că grupul infracțional a fost conturat la jumătatea anului 2016 când, la Primăria Iași a fost depusă o solicitare de extindere a obiectului unui contract de asociere în participațiune. Acesta a fost încheiat între Consiliul Local Iași și o societate comercială

„Grupul infracțional organizat s-a conturat la jumătatea anului 2016, când la Primăria Iași a fost depusă o solicitare de extindere a obiectului unui contract de asociere în participațiune încheiat între Consiliul Local al Municipiului Iași și societatea comercială ..., administrată la acel moment de Violeta Asimionesei.

Solicitarea este depusă de către societatea comercială, prin reprezentant legal, care și-a justificat solicitarea anexând o copie a unui presupus contract de cesiune din anul 2013, încheiat între aceasta și societatea ..., prin care sunt cesionate .... toate drepturile și obligațiile care au rezultat din contractul încheiat în anul 2005 cu Consiliul Local.

Societatea ...era administrată în fapt tot de familia Asimionesei, prin reprezentatul Luca Gică, persoană ce pare interpusă și care urmează să fie identificată.”, se mai arată în dosar.

Acuzații de fals în înscrisuri

Conform procurorilor, prin utilizarea acestui înscris sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

„Prin utilizarea acestui înscris în relația cu Primăria Municipiului Iași sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de «fals în înscrisuri sub semnătură privată», înscrisul fiind datat în anul 2013, moment în care societatea ... nu dispunea de dreptul de a-și conduce activitatea, fiind în stare de insolvență.

Solicitarea de extindere a obiectului contractului a rămas, însă, fără răspuns, fapt pentru care, 2 luni mai târziu, în Cartea funciară este înscris un alt contract de cesiune, presupus a fi încheiat în anul 2010 între societatea..., prin administrator Violeta Asimionesei și societatea... , administrată de către Florin Claudiu Asimionesei , fiul susnumitei.

Documentul în cauză, prin care au fost cesionate drepturile și obligațiile din contractul inițial din 2005 către SC *** SRL a fost atestat conform art. 3, alin. 1, lit. c din Legea nr. 51/1995 de către avocata Irina Iacob, care a sprijinit în acest fel scopul de a frauda interesele Primăriei, folosindu-se de mijloace care au menținut în eroare Consiliul Local al Municipiului Iași.

Prin atestarea de dată certă a contractului despre care există probe că a fost antedatat, avocatul Irina Iacob a săvârșit două infrcațiuni – «abuz în serviciu» și «fals în înscrisuri sub semnătură private»”, mai notează anchetatorii în dosar.

DIICOT acuză schimbări cu nelegale

DIICOT arată că familia Asimionesei sprijinită de ceilalți membrii ai grupării, respectiv și de avocata Iacob a schimbat în mod nelegal firma pe care să se edifice construcția.

„Contractul de asociere în participațiune între autoritatea deliberativă Consiliul Local al Municipiului Iași și societatea comercială ...avea ca obiect realizarea unui sediu de firmă și spații de cazare tip pensiune, în strada *** din Municipiul Iași, pe un teren în suprafață de 1351 mp, teren care a fost atribuit în folosinţă gratuită de Consiliul Local.

Societatea comercială ... era administrată la acel moment de numita Violeta Asimionesei. Conform contractului, Consiliul Local al Municipiului Iași ar fi urmărit scopul de a realiza sedii de firmă și spații de cazare tip pensiune care să aducă anual la bugetul Consiliului Local 10% din profitul anual al asocierii, dar nu mai puțin de 4000 euro/an.

Scopul Consiliului Local (până la urmă prin complicități ale unor angajați ai săi) a fost deturnat prin manoperele frauduloase săvârșite de numiții Violeta Asimionesei și Florin Claudiu Asimionesei, administrator al societății comerciale ..., societate spre care se presupune că au fost cesionate de către SC *** SRL toate drepturile și obligațiile asumate prin contractul încheiat cu Consiliul Local al Municipiului Iași în anul 2005.

Violeta Asimionesei și Florin Claudiu Asimionesei au fost sprijiniți în activitatea infracțională, pentru a deturna obiectul contractului în frauda Consiliului Local al Municipiul Iași de către avocata Irina Iacob , de notari publici din Municipiul Iași, dar și de către funcționari din administrația publică locală”, se mai arată în dosar.

Societatea familiei Asimionesei nu și-a respectat obligațiile

Din datele existente la dosarul cauzei a rezultat că societatea comercială nu și-a respectat obligațiile către Municipalitate. Astfel, susțin anchetatorii, prin mijloace frauduloase a fost edificată, în locul unei pensiuni, un bloc de locuințe.

„Din datele existente la dosarul cauzei a rezultat faptul că obligațiile asumate de către societatea comercială...prin contractul încheiat în anul 2005 cu Consiliul Local al Municipiului Iași nu au fost respectate, urmărindu-se ca, în final, recurgând la mijloace frauduloase, să nu fie edificate pensiune și sedii de firme, ci un imobil de locuințe colective, pentru ca profitul obținut de către familia Asimionesei să fie cât mai mare.

Pe terenul din Mun. Iași, *** nu a fost ridicată construcția stabilită în contract și nici nu au fost efectuate demersuri în acest sens timp de 6 ani (obținere certificat de urbanism, solicitare de emitere a autorizației de construcție), astfel încât Consiliul Local a promovat o acțiune în rezilierea contractului, care a fost respinsă de către Tribunalul Iași, prin sentința cu nr. *** în dosarul *** , aflat pe rolul Tribunalului Iași, aparent SC *** SRL invocând că nu i s-a emis certificat de urbanism, aspect care ar fi împidicat-o să înceapă edificarea construcției”, mai notează procurorii de la crimă organizată.

Potrivit acestora „avocata Irina Iacob a reprezentat în instanță interesele societății comerciale SC *** SRL în cadrul acțiunii în reziliere a contractului din anul 2005, reziliere invocată de către Consiliul Local al Municipiului Iași, astfel încât, dacă însă nu a adus la cunoștința instanței starea de insolvență sau existența unei cesiuni a contractului de asociere în participațiune către altă societate comercială, caz în care acea societate ar fi trebuit să fie introdusă în proces”, se mai arată în dosarul respectiv.

 

Falimentul companiei asociate Primăriei

Tribunalul București a dispus intrarea în faliment a companiei și dizolvarea societății, precum și ridicarea dreptului de administrare a acestuia.

„În data de 29 septembrie 2014, prin sentința ..., Tribunalul București a dispus intrarea în faliment prin procedură generală a debitorului SC *** SRL, dizolvarea societății și ridicarea dreptului de administrare a acesteia.

Ignorând această stare de fapt și consecințele pe care le-ar fi produs asupra contractului de asociere în participațiune, respectiv încetarea acestuia, prin imposibilitatea realizării obiectului, și repunerea părților în situația anterioară, așa cum, de altfel, ar fi fost normal, numitul Florin Claudiu Asimionesei, în calitate de reprezentant al SC *** SRL, a depus în ziua următoare intrării în faliment, pe 30.09.2014, o cerere pentru emiterea unui certificat de urbanism, înregistrată la Primăria Iași cu nr. ***, pentru construirea unui sediu de firmă și spații de cazare tip pensiune pe terenul adus aport de către Consiliul Local al Municipiului Iași.

Paradoxal, deși societatea nu mai exista, Primaria Iași a eliberat un certficat de urbanism - cu nr. *** - în scopul obținerii unui Plan Urbanistic Zonal- «Construire sediu de firmă și spații de cazare tip pensiune».

Probabil realizând că nu vor putea finaliza vreo construcție pe o societate care, juridic, nu mai exista, în perioada 2014-2016, membrii familei *** nu mai realizează demersuri pe firma SC *** SRL în vederea construirii pensiunii și a sediilor de firmă.

Totuși, în ultimele zile de valabilitate a certificatului de urbanism, la data de 28.06.2016, societatea comercială SC *** SRL, CUI *** (o altă societate în care sunt asociați membri ai familiei *** ), a înaintat adresa înregistrată cu nr. *** Primăriei Municipiului Iași, prin care a solicitat extinderea obiectului contractului de asociere cu nr. *** «pentru spitale, hoteluri, locuințe colective, bloc de birouri»”, se mai arată în dosar.

DIICOT acuză elaborarea unui alt contract

Procurorii DIICOT susțin că după prezentarea contractului de cesiune de către societatea comercială către familia Asimionesei a fost elaborat un alt contract care a fost trimis la Primărie. Un contract de cesiune a fost încheiat la 27.04.2010 prin au fost cesionate drepturile și obligațiile aferente contractului de asociere în participațiune încheiat cu Consiliul Local al Municipiului Iași în 2005.

„Avocata Irina Iacob comite, însă, o eroare gravă când acordă data certă, deoarece trece în act noul sediu al SC *** , schimbat ulterior încheierii contractului, fapt care ridică suspiciunea antedatării acestui contract. De altfel, abia după modificarea din anul 2014 a Legii avocaturii, documentul astfel înregistrat la cabinetele avocațiale capătă valoare de înscris oficial.

Pe de altă parte, dacă ar fi cesionat contractul la data indicată, acesta ar fi trebuit prezentat instanței în procesul cu Primăria Iași, deoarece societatea cedentă nu ar mai fi avut calitate procesuală la acea dată. În plus avocatul care a acordat data certă reprezentase și în procesul intentat de Primărie SC *** SRL”, se mai arată în dosar”, se mai arată în dosarul DIICOT.

Funcționarii primăriei nu au verificat documentele

Funcționarii Primăriei au acceptat contractul de cesiune din 2010, autentificat la notariat, fără să facă verificările care se impuneau.

„Fără un minimum de verificări, funcționarii Primăriei au acceptat contractul de cesiune din 2010, autentificat de avocata Irina Iacob , care a stat la baza Hotărârii Consiliului Local cu nr. **** privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal, întocmit în vederea construirii unui sediu de firmă și spații de cazare tip pensiune pe teren proprietate privată de către societatea comercială SC *** SRL.

Primăria Iași eliberează un certificat de urbanism cu nr. *** în scopul construirii de sediu de firmă și spații de cazare tip pensiune pe teren proprietate privată, certificându-se regimul juridic al terenului în suprafață de 1351 mp, care este proprietatea Municipiului Iași în cota de 1/1 și deținut în baza contractului de cesiune cu nr. ***.

Certificatul poartă mențiunea unui acord notarial a vecinilor adiacenți- «Acord Baltă».

Ulterior se eliberează o autorizație de construire (nr. 16 din 08.01.2018) pentru SC *** SRL, în vederea executării unor lucrări de construire pentru sediu de firmă și spații de cazare, conform contractului inițial de asociere în participațiune cu nr. ***”, mai notează anchetatorii.

Obiectivul a fost profitul obținut din vânzarea apartamentelor

Obiectivul urmărit a fost de a construi un bloc de locuințe, susțin procurorii și de a vinde apartamentele

„Scopul urmărit de la început de către membrii grupului infracțional organizat a fost de a construi un bloc și de a înstrăina apartamentele, astfel cum rezultă și într-un articol publicat pe site-ul oficial al Complexului rezidențial- *** în data de 06.07.2017, evidențiat de către organele de cercetare penală în procesul-verbal din data de 12.04.2021.

Astfel, la începutul lunii iulie 2017 este anunțată «rezervarea de apartamente în cel mai nou complex din oraş».

Sunt propuse spre achiziție «apartamente cu 1 cameră şi 2 camere situate în zona Copou într-un complex rezidențial de lux de, excelent poziționat, în zonă ***, la doar câteva minute de punctele mari de interes(***, etc)».

Proiectul este descris ca fiind «un proiect rezidențial exclusivist, cu finisaje de lux ce se încadrează la cele mai înalte standard», nicidecum ca o pensiune cu spații de birouri”, observă procurorii.