Chiar dacă țările occidentale se pot lăuda cu unele dintre cele mai performante sisteme de sănătate din lume, în Europa de Est nivelul mortalității (numărul de decese la milionul de locuitori) a fost mult mai mic. Cifrele vorbesc de la sine. Site-ul de știri al EFE încearcă să găsească o explicație pentru această situație aparent paradoxală!
“În timp ce Europa de Vest numără zeci de mii de decese cauzate de coronavirus, în partea centrală și de est a continentului pandemia pare sub control, iar viața socială își croiește drum printre măsurile preventive.
Diferența este clară analizând numărul de decese la un milion de locuitori: în Belgia sunt 792, în Spania 589, în Italia 528, în Regatul Unit 522, iar în Franța 419.
În schimb, în Austria sunt 71, în România 57, în Ungaria 46, în Cehia 28, în Croația 23, în Bulgaria 15 și în Slovacia 5, conform datelor de la Universitatea Johns Hopkins.
Ne puteți urmări și pe Google News
Numărul mai mic de infectări, spitalizări și decese a făcut posibil ca, în această regiune, viața publică să revină mai devreme, deși cu pași mici, la o anumită normalitate, odată cu redeschiderea magazinelor, barurilor și a școlilor și, în curând, a evenimentelor cu public și a granițelor.
Pandemia a ajuns mai târziu
Noroc pur și simplu, acțiunea rapidă a autorităților, un contact redus între generații, deconectarea de marile centre globale, cum ar fi China, unde a apărut pandemia, sunt câteva dintre explicațiile oferite pentru EFE de către experți de top din zonă.
În timp ce în Italia, Regatul Unit și Spania, primele cazuri au fost depistate în ianuarie, în Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Croația și Serbia, acestea au apărut abia în prima săptămână a lunii martie. Acest răgaz a asigurat un interval prețios pentru a evalua ce se întâmpla în Occident și pentru a lua măsuri într-un stadiu incipient.
În Austria, vecină a Italiei, COVID-19 a ajuns la sfârșitul lunii februarie, și norocul a fost de partea ei, explică Thomas Czypionska, expert în politici de sănătate, la Institutul de Studii Superioare din Viena.
Mai întâi tinerii
Focarul principal în Austria a apărut în orașe din apropierea nordului Italiei, foarte frecventate de schiori, adică în principal de tineri, care au rezistat mai bine la virus. Austria a avut, de asemenea, avantajul că focarul a izbucnit în orașe mici, ca Ischgl, cu mai puțin de 1.500 de locuitori, și într-o regiune alpină slab populată, cum ar fi Tirolul.
Este cu totul altceva dacă focarul apare într-o metropolă bine conectată cu restul teritoriului, așa cum sunt Madridul sau Milano.
La aceasta se adaugă faptul că, în Europa Centrală, contactul între generații este mult mai redus, deoarece tinerii devin independenți mai devreme, și astfel schiorii nu și-au infectat părinții sau bunicii, explică Czypionska.
Recomandările noastre
Istoria secreta
Cum a distrus Ceaușescu mintea românilor. Planul neterminat
