5 septembrie 1956 - o dată memorabilă pentru istoria medicală românească

5 septembrie 1956 -  o dată memorabilă pentru istoria medicală românească

5 septembrie 1956 - o dată memorabilă pentru istoria medicală românească - Ana Aslan lansează Gerovitalul

5 septembrie 1956 - o dată memorabilă pentru istoria medicală românească - Ana Aslan lansează Gerovitalul

Studiul procesului de îmbătrânire, precum și studiul acțiunilor medicale prin care procesul de îmbătrânire ar fi putut fi încetinit au cunoscut o adevărată bornă în data de 5 septembrie 1956. În Republica Federală Germania, la Congresul Medical Internațional de la Karlsruhe, savanta româncă Ana Aslan a prezentat pentru prima dată Gerovitalul.

Până atunci, discuțiile despre îmbătrânire și modul în care aceasta ar putea fi întârziată fuseseră destul de sterile, nu depășiseră cadrul general al cunoștințelor asupra cărora exista un acord.

Ne puteți urmări și pe Google News

Surpriza a venit de la savanta româncă originară din Brăila, dar formată la București, alături de nume mari ca Daniel Danielopolu, fost Ministru al Sănătății în Guvernul General Nicolae Rădescu, Gheorghe Marinescu sau C.I. Parhon, Ana Aslan, care în acel an împlinise 59 de ani.

5 septembrie 1956 - ziua marii provocări

Savanta Ana Aslan a prezentat faptul că procaina, o substanță din categoria anestezicelor locale (în SUA se numește novocaină) care se găsea în medicamentul dezvoltat de către ea, Gerovital H3 ar putea să încetinească procesul de îmbătrânire, ba chiar să fortifice organismul care să inverseze acest proces. Declarația asumată curajos de medicul român a provocat surprindere.

Dr. Ana Aslan a informat importantul auditoriu despre contribuția esențială pe care formula sintetizată de ea, care conținea clorhidrat de procaină, numit GH3  a avut-o asupra pacienților de la Institutul de Geriatrie inaugurat la 22 ianuarie 1952, dar funcțional efectiv din 19 mai 1952. În plus, dr. Ana Aslan a mai asigurat testarea clorhidratului de procaină pe circa 2500 pacienți din afara institutului, care s-au supus benevol la acest test.

Concluzia Anei Aslan a fost aceea că a fost resimțit de către grupul țintă, un impact regenerativ la nivel celular și un impact general pozitiv la pacienții trecuți de  cincizeci de ani care și-au  recăpătat energia și pofta de a trăi prin utilizarea generală a acestui tratament. Tratamentul cu clorhidrat de procaină a avut efecte de ameliorare asupra unor maladii asociate cu bătrânețea și vârsta a III-a în general, precum  depresia, vigoarea musculară, hipertensiunea arterială, artrita și angina pectorală. Un număr mic de pacienți au exprimat opinia că tratamentul creat experimental de către medicul Ana Aslan a contribuit la regenerarea și chiar la recolorarea părului.

5 septembrie 1956 - data care a intrat în istorie

Succesul medicului Ana Aslan a fost dat de faptul că ea a reușit să stabilizeze balanța acid-alcalin sau pH-ul clorhidratului de procaină (de la 4,5, la 3,3) care compunea ca substanță principală Gerovitalul. Produsul era hidrolizat într-o oră, molecula nouă rămânând timp de 6 ore în organism, potențând efectele regenerative la nivelul corpului uman, arată D. Grădinaru, C. Borșa, C. Ionescu, A. Ungurianu, D. Margină, în studiul Gerovital H3 – mecanisme biochimice implicate în acţiunea antioxidantă din 03 aprilie 2017 postat pe site-ul www.medichub.ro.  S-a stabilit astfel că zonele de acțiune ale clorhidratului de procaină și produșilor de metabolism sunt multiple la nivelele celular, molecular, generând efecte terapeutice pentru corpul uman.

Gerovital H3 conținea agenți de stabilizare, antioxidanți. Principalul antioxidant era procaina, alături de săruri de potasiu, acid benzoic, acid glutamic.

A studiat efectele procainei

Medicul Ana Aslan a arătat că de aproape un deceniu ea a studiat efectele procainei. Rămânea un mister de ce procaina sau novocaina, de existența căreia se știa raportat la nivelul anului 1956, de aproape o jumătate de secol, nu fusese studiată în amănunt privind efectele de ameliorare a durerilor și regenerare a țesuturilor, pornind de la nivel celular.

Anul următor, tot la Karlsruhe, arată site-ul https://www.millenniumh.com/,  după un an în care lumea medicală occidentală studiase efectele injecțiilor cu Gerovital, prestigioasa revistă medicală Therapie Woche a acordat un spațiu larg Gerovitalului. Astfel, medicii reticenți din 1956, au răsplătit-o cu ropote de aplauze pe medicul român Ana Aslan, în 1957.

Așadar, epopeea mondială a Gerovitalului, putea să înceapă.

Sursa foto: Viața Medicală