Anul care tocmai s-a terminat a adus multe realizări ştiinţifice. "Vedeta" a fost, cu siguranţă, acceleratorul de particule construit de Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară cu scopul de a răspunde la câteva dintre enigmele pe care fizica nu le-a descifrat până acum.

Tot în luna septembrie, mass-media erau dominate de o altă "ispravă" ştiinţifică: trei astronauţi chinezi părăseau Pământul la bordul navetei Shenzou 7, iar unul dintre ei avea să devină primul om din China care a ieşit vreodată în spaţiu.

Numeroasele cercetări şi descoperiri din 2008 nu au pus în umbră sărbătorirea "Anului Planetei", iar activităţi dedicate acestui eveniment au fost organizate în toată lumea, inclusiv în România.

Acceleratorul de particule

"Experimentul secolului" a început pe 10 septembrie, la graniţa dintre Elveţia şi Franţa, la 100 de metri sub Alpi, în interiorul unei inel cu circumferinţa de 27 de kilometri. Large Hadron Collider, cel mai mare accelerator de particule din lume, urma să ciocnescă două fascicule de hadroni la viteze foarte mari pentru a recrea astfel condiţiile existente în Univers în primele momente de după Big Bang.

Scopul era acela de a afla ce s-a petrecut în urmă cu 13,7 miliarde de ani, la marea explozie ce a dus la crearea Universului. În plus, cercetătorii voiau să detecteze bosonul Higgs, supranumit „Particula lui Dumnezeu”, cel despre care se crede că se află la originea maselor tuturor corpurilor din lume. Pe 10 septembrie a fost lansată numai o rază protonică în interiorul LHC, iar ciocnirea urma să aibă loc pe 21 octombrie.

Însă experimentul a fost amânat până la primăvară din cauza unei scurgeri de heliu. Proiectul, care a costat peste 3,75 de miliarde de euro, a născut şi temeri deoarece, spuneau scepticii, ar fi generat găuri negre care ar fi putut înghiţi Pământul. Însă oamenii de ştiinţă au explicat că astfel de scenarii sunt fanteziste.

China cucereşte spaţiul

Pe 25 septembrie, China a trimis în Cosmos cea de-a treia misiune spaţială cu echipaj uman. În interiorul navetei Shenzou 7 s-au aflat trei taikonauţi (termen folosit pentru cosmonauţii chinezi), iar unul dintre ei, Zhai Zhigang, a petrecut 13 minute afară, o premieră pentru China. „Sunt foarte mândru pentru întreaga naţiune“, a declarat cel care a intrat în istorie drept primul taikonaut care a ieşit în spaţiu. Misiunea de 68 de ore a fost încununată de succes, iar astronauţii s-au întors cu bine pe Pământ.

Programul spaţial chinez s-a dezvoltat spectaculos în ultimii ani. În octombrie 2003, China a devenit a treia ţară din lume care a trimis un echipaj uman în spaţiu, după fosta URSS şi SUA. Iar în 2005, doi taikonauţi au călătorit din nou în Cosmos. În prezent, la 60 de ani după ce Mao Zedong se plângea că ţara lui nu este capabilă să lanseze nici măcar un cartof în spaţiu, China are ca obiectiv pe termen lung amplasarea pe orbită a unui laborator şi a unei staţii spaţiale.

Anul Planetei

ONU a decretat printr-o rezoluţie ca anul 2008 să fie proclamat, la nivel mondial, "Anul Internaţional al Planetei Pământ", iar în data de 12 februarie, la sediul UNESCO de la Paris, a avut loc lansarea evenimentului. Cu această ocazie, oameni de ştiinţă din toată lumea au propus ca în 2008 guvernele să aducă în atenţia publicului problemele planetei: resursele naturale limitate, solurile epuizate, tehnologiile care afectează mediul, poluarea oceanelor, încălzirea climei şi dezastrele naturale.

Obiectivul acţiunii de dimensiuni globale a fost să caute soluţii eficiente pentru aceste probleme, să reducă riscul de expunere a societăţii la pericolele naturale sau la cele provocate de om, dar şi să contribuie la popularizarea cunoştinţelor acumulate până în prezent despre planeta pe care trăim. Născută în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani, cu o populaţie de peste 6,5 miliarde de oameni, Terra este, până acum, singura planetă pe care ştim că există viaţă.