Deţinuţii de la închisoarea din Timişoara se pregătesc, după gratii, să devină oieri de top şi să lucreze, după eliberare, în zootehnie. Pregătirea condamnaţilor este fi nanţată printr-un proiect european.
După o lună de cursuri teoretice, predate de un lector zootehnician şi de un medic veterinar, deţinuţii au trecut la mulsul şi tunsul oilor la ferma penitenciarului de la Buziaş, oraş aflat la 35 de km de Timişoara. Aici, cei 300 de rezidenţi ai închisorii îşi fac specializarea pe cele 1.200 de oi şi 40 de vaci. Foştii infractori învaţă secretele oieritului în cele mai mici detalii. Ieri, au învăţat cum să deosebească rasele, Ţurcana (crescută pentru lapte, carne şi lână) de Merinosul german (crescută mai ales pentru carne) şi să recunoască rasele franţuzeşti crescute pentru lapte. "Îi învăţăm de la creşterea animalelor, muls, pregătirea de naştere etc, până la cultivarea furajelor. Deşi facem practica pe oi, deţinuţii vor dobândi cunoştinţe pentru întreg domeniul zootehnic, vor fi apţi să se ocupe de creşterea bovinelor, cabalinelor sau suinelor", explică lectorul Mihail Stoianovici. Mirat că oile nu se mulg cu mâna Ion G. (31 de ani), închis pentru că l-a maltratat pe fiul concubinei sale, visează deja ca după eliberare să plece în Germania, să muncească într- o fermă. Până acum nu a învăţat nicio meserie, printre infracţiuni muncind doar cu ziua. "Am lucrat la pădure, apoi am confecţionat linguri din lemn şi am muncit în construcţii. Mărturiseşte că a rămas cu gura căscată când a văzut că oile pot fi mulse cu aparate speciale: "Până să văd aici, habar nu aveam că oile se pot mulge şi altfel, cu aparate mecanice". Puşcăriaş cu fermă de 6 milioane de € Alţi condamnaţi, mai ambiţioşi, se gândesc să-şi deschidă ferme. Este şi cazul lui Gheorghe M. (65 de ani), licenţiat în matematică, închis pentru complicitate la evaziune fiscală. "Familia mea are în execuţie un proiect cu fonduri europene – de şase milioane de euro – pe 400 de hectare cultivate cu pomi fructiferi, lângă comuna Pişchia, unde vrem să integrăm şi creşterea animalelor, bovine. Acest curs îmi asigură exact specializarea de care aveam nevoie", ne spune economistul. Alţi condamnaţi iubesc ciupercile Pregătirea zootehnică a condamnaţilor este finanţată de UE, bani care au permis şi amenajarea unui sistem integrat de hrănire a animalelor: dejecţiile sunt colectate automat, pentru a fi folosite ca îngrăşământ agricol la cele trei ferme de legumicultură şi cereale ale Penitenciarului Timişoara. Acolo lucrează alţi deţinuţi care produc exclusiv hrană pentru ei şi colegii de detenţie. Într-una din ele a fost amenajată şi o crescătorie de ciuperci Pleurotus, unde cresc 1.000 de kilograme de ciuperci anual. Deţinuţii care au absolvit cursurile de calificare au avut mai multe beneficii. Printre altele, li s-au scăzut 30 de zile din pedeapsă. Program finanţat de UE Finanţarea europeană a venit în baza "Programului interregional integrat de calificare şi recalificare profesională a persoanelor private de libertate", derulat prin POS DRU 2007 – 2013, care se încheie luna viitoare. Valoarea proiectului a fost de 4,5 milioane de euro. Penitenciarul Timişoara a intrat în program alături de instituţiile similare din Satu Mare şi Botoşani, iar scopul este calificarea a 800 de condamnaţi (câte 100 de la parteneri şi 600 de la Timişoara), după cum urmează: 500 în construcţii şi confecţii termopane, respectiv 300 în creşterea animalelor (vizând în principal oameni care provin din mediul rural).
Recomandările noastre
