Culisele unui „accident” în coaliția de guvernare: PSD își pune în pericol zestrea electorală

Culisele unui „accident” în coaliția de guvernare: PSD își pune în pericol zestrea electorală

Proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin, un adevărat atentat la „zestrea” PSD de aproape 1.700 de primari, a luat o întorsătură surprinzătoare în Senat, cu largul concurs al majorității guvernamentale

PNL a depus pe 21 martie în Senat, în calitate de primă cameră sesizată, o propunere de modificare a Legii 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, potrivit căreia este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, iar dacă niciunul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate, se organizează un al doilea tur de scrutin, în care este ales primar candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi. În acest moment, legea prevede că este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. 

Miza uriașă

În varianta actuală a legii, adică alegerea primarilor într-un singur tur, edilii în funcție au prima șansă să câștige un nou mandat, în timp ce, în varianta propusă de PNL, partidele mai mici se pot alia în turul doi într-o coaliție împotriva celui mai puternic candidat și îl pot învinge pe acesta.

Ne puteți urmări și pe Google News

Inițial, proiectul de lege al PNL părea mort din fașă, pentru că PSD nu are niciun interes să-și pună în pericol inutil propriii primari la viitoarele alegeri locale din 2020. La alegerile locale din iunie 2016, PSD a obținut 1.679 de primari, reprezentând 52,69% dintre toți primarii din România, în timp ce PNL a câștigat doar 1.081 de primării, reprezentând 33,92% din cele 3.186 de primării în care s-au organizat alegeri.

Cotitura

Fostul Guvern Sorin Grindeanu a apreciat, în punctul de vedere trimis Senatului, că oportunitatea adoptă- rii legii revine Parlamentului, iar Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică din Senat au dat un raport comun de respingere a proiectului liberal. Însă proiectul a luat, luni, o turnură neașteptată. Ajunsă în plenul Senatului, unde urma să fie respinsă de majoritatea guvernamentală, ideea alegerilor primarilor în două tururi de scrutin a fost retrimisă în comisiile de specialitate, la cererea PNL, pentru o nouă discuție, iar retrimiterea la comisii a fost votată aproape în unanimitate de către senatorii PSD. Surse parlamentare au relatat EVZ că PSD avea suficiente voturi să respingă legea.

Lovitură de primar

După o zi, proiectul a fost rediscutat de senatorii din Comisia pentru administrație publică, unde PSD și ALDE, coaliția de guvernare, au 7 din cei 11 membri, adică o majoritate confortabilă. Însă raportul de respingere a proiectului a fost respins cu 5 voturi la 4, după ce o parte din membrii comisiei au lipsit, iar senatorul ALDE, Mihai Ruse, a votat cot la cot cu PNL și USR, în favoarea alegerii primarilor în două tururi. O nouă gură de oxigen pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

„Când are mai multă legitimitate?”

Întrebat de EVZ de ce a votat pentru alegerea primarilor în două tururi, deși coaliția de guvernare se opune proiectului PNL, senatorul ALDE a explicat: „Eu am fost 16 ani primar și am votat ieri așa cum consider că este mai bine pentru cetățeni. Când are un primar mai multă legitimitate, când din 3.000 de voturi ia 1.501 sau când ia 300 de voturi? Nu știu câte șanse are proiectul să fie adoptat de Senat, dar cred că toți colegii mei senatori, care au fost primari, gândesc la fel ca mine. Important este să facem legi bune pentru populație. Unui primar ales cu 300 de voturi ar putea să-i pese mai puțin de mandatul său: «E! M-au votat 300 de inși, cât stau primar asta e!»”. 

Precedent dureros

Proiectul urmează să fie rediscutat în Comisia Juridică a Senatului, după care va reveni la vot în plenul Senatului. Liderul senatorilor PSD, Șerban Nicolae, declarase la precedentele dezbateri ale senatorilor juriști că alegerile în două tururi încurajează votul negativ. „Mecanismele de anii trecuţi au arătat că de foarte multe ori se întâmplă să fie câştigător al funcţiei de primar o persoană care a obţinut un procent slab la primul tur de scrutin, dar care cumulează voturile negative la adresa unui alt candidat. Spre exemplu, s-a întâmplat în Bucureşti cu personalităţi de prestigiu - Viorel Lis, Traian Băsescu ş.a.m.d.”, a spus Nicolae.