Vasile Bănescu a realizat o scurtă analiză a publicului ascultător de manele din România. Subiectul care a luat amploare în ultimele zile, după concertele susținute de trupa Coldplay, a mai fost dezbătut de purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române și în urmă cu câteva zile.

Vasile Bănescu, critică dur „manelismul” din România

Vasile Bănescu a făcut însă de această dată, în stilul caracteristic, o scurtă analiză a publicului românesc care a ajuns să asculte acest gen de muzică în fiecare zi.

„Manelismul ca mod de a fi … se edifică pe o structură psihică argotic amprentată, vulgar influențată, uneori violent manifestată. Puterea formatoare a manelelor e în mod evident subestimată. Ascultarea lor sistematică, includerea lor în programul cotidian, diurn și nocturn, rodește luxuriant (maceta se impune) și are certe efecte sociale.

Semințele (de floarea soarelui) ale cuvintelor din textele manelelor autohtone, semănate în pământul unor minți însetate de mesaj libidinos, deocheat și lăcrămos, trivial lăudăros și eruptiv belicos, mesaj care îi omoară cu zile pe „dujmanii” roși deja de invidie letală, germinează și cresc rapid în sfera obscură a sufletului zbuciumat de patimi și păcate „cu de toate”.

Mesajul manelistic cu accente resentimentar amenințătoare, ascuțite ca o sabie degrabă vărsătoare de sânge, mesaj preluat comportamental, configurează o inconfundabilă „forma mentis”. Aceasta se exprimă spontan, vulgar, într-o torențială peltea de onomatopee, îndemnuri și invective extrase din argoul cel mai „pur”, intimidante pentru cei, din ce în ce mai puțini, care nu au trecut ca uraganul prin „școala vieții””, și-a începutVasile Bănescu mesajul postat pe Facebook .

Puterea manelelor în societate

Acesta și-a continuat mesajul descriind modul în care societatea și indivizii se trasnformă:

„Metabolizarea viziunii (manelistice)

- asupra omului „care e cel mai pervers” („femeile-s perverse”), a omului „care-i norocos” când lucrează „pe la spate”,

- asupra „vieții ca o ruletă”, „trăite la maxim”,

- asupra morții „dujmanilor”,

e una demult vizibilă, transformatoare în plan individual, civic și social.

Schimbarea (strâmbarea) minții prin manelizare ca „metanoia” inversată te propulsează într-un foarte original mod de viață.

O viață bazată pe „banii la care ești șef”, „la care nu ții măsura, că îți place aventura”, pe „femei de 7 stele”, pe „sute de femei”, pe băutură, pentru că „nici nu poți și nici nu vrei/ să trăiești fară să bei”, pe „hoție din care se face artă/ că pui degetul pe hartă și furi prada de sub nas/ pentru că faci primul pas”, pe „norocul scris în frunte”, pe fentă și pe huzurul dubios întreținut.

Aceste mesaje, nu chiar subtile, devenite subliminale, te schimbă, te hrănesc, te cresc.

Și, pe nesimțite, din profesionist ascultător mereu chefliu, care, întrucât viața e scurtă, va-ncerca s-o facă lată, devii personaj tragic al „vieții ca o ruletă”, eventual rusească.

De la „forma mentis” la „modus vivendi” e „decât” un pas.

Pas cu pas…”, a conchis purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române.

A comentat alegerea trupei Coldplay

Pe 13 iunie, la o zi de la primul concert susținut de Coldplay în România, Vasile Bănescu a făcut o declarație pe Facebook referitoare la momentul controversat care a împărțit societatea: un cântăreț de manele a urcat pe scenă în timpul concertului.

„Maneaua (importată, degradată, puternic etnicizată, a cărei originalitate supurează exclusiv din torturarea limbii române și din imaginarul grotesc al textierilor) e invitată uneori, în accese de milă ideologică care ratează mereu realitatea, direct din rafinata bătătură a petrecerilor lăutărești pe scene înalte, chiar „culturale”, unde se pliază adecvat - ca o nucă pe un perete - la conținutul evenimentului parazitat.”, a scris Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române pe Facebook.

Într-o critică detaliată, textul scris de purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române a subliniat și la acel moment că manelele sunt introduse în contextul cultural într-o manieră nepotrivită și impusă.