Condamnații penal pot fi miniștri după reabilitare, au decis senatorii

Condamnații penal pot fi miniștri după reabilitare, au decis senatorii

Senatorii au votat un proiect de lege care le permite persoanelor condamnate penal să fie membri ai Guvernului (prim-ministru, viceprim-ministru sau ministru) dacă au fost reabilitate.

Articolul 17 din Codul Administrativ, adoptat luni seară în Senat, enumeră condițiile generale pentru ocuparea funcției de membru al Guvernului:

„Pot fi membri ai Guvernului persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:

  • au cetățenia română și domiciliul în țară
  • se bucură de exercițiul drepturilor electorale
  • nu au suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea”

Codul Administrativ mai trebuie adoptat de Camera Deputaților și promulgat de președintele României ca să intre în vigoare.

Ne puteți urmări și pe Google News

În prezent, legea de organizare a Guvernului spune că persoane care „au suferit condamnări penale” nu pot fi membri ai Guvernului, fără să existe excepția reabilitării.

Modificarea apare după o decizie a Curții Constituționale.

Președintele PSD Liviu Dragnea, condamnat definitiv în dosarul Referendumul, nu a putut să ajungă premier din cauza interdicției din legea de organizare a Guvernului. Cazul a generat discuții contradictorii, astfel că Avocatul Poporului s-a adresat Curții Constituționale.

Judecătorii CCR au explicat în decizia nr. 304/2017 de ce o persoană condamnată penal are voie, în anumite condiții, să ocupe o funcție de membru al Guvernului.

Ce înseamnă reabilitarea?

„În ceea ce privește termenele pe durata cărora sunt incidente decăderile, interdicțiile sau incapacitățile, legiuitorul conferă instituției reabilitării - cauză legală și personală de înlăturare a consecințelor condamnării - efecte constând în încetarea decăderilor și interdicțiilor, precum și a incapacităților care rezultă din condamnare [art. 169 alin. (1) din Codul penal] (...) Reabilitarea judecătorească (facultativă) constituie forma tipică a reabilitării, care se poate obține, la cerere, prin hotărârea instanței de judecată (ope iudiciis), în urma verificării îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, având ca efect înlăturarea consecințelor condamnării. Prin art. 166 alin. (1) din Codul penal se stabilesc condiții cu privire la gravitatea condamnării și termenele după care fostul condamnat poate formula cererea de reabilitare (...) Potrivit art. 537 din Codul de procedură penală, după rămânerea definitivă a hotărârii de reabilitare, instanța dispune să se facă mențiune despre aceasta pe hotărârea de condamnare, mențiunea având efect tocmai sub aspectul încetării decăderilor, interdicțiilor și incapacităților”, a scris CCR

„Prin urmare, apare cu evidență că, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, sintagma «nu au suferit condamnări penale» încetează să mai constituie o interdicție la dobândirea calității de membru al Guvernului în ceea ce privește persoanele care cad sub incidența/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătoreasă definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege. Orice altă interpretare dată sintagmei «nu au suferit condamnări penale» din cuprinsul art. 2 din Legea nr. 90/2001 ar fi contrară literei și spiritului Constituției”, mai scrie în Decizia CCR.