Anunţul de prescriere a infracţiunilor în dosarul Microsoft continuă să provoace speculaţii asupra motivului, pe măsură ce ies la iveală noi date, care par să întărească afirmaţia articolului din Evenimentul Zilei de ieri, conform căreia cercetarea s-a închis pentru a nu se ajunge la Monica Macovei şi Laura Codruţa Kovesi. Conform avocatul Dan Chitic, afirmaţia că s-au prescris faptele este una falsă, el argumentând cu un articol de lege. EVZ a scris, încă din toamna anului trecut, că dosarul Microsoft o priveşte şi pe Laura Codruţa Kovesi, publicând atunci mai multe documente

Cum a fost posibil ca DNA să îşi îngroape, prin prescriere, cel mai mare dosar al său? Aceasta este întrebarea care persistă în spaţiul public de aproape o săptămână. Avocatul Dan Chitic a afirmat pe contul său de Facebook, că nu s-a îndeplinit termenul de prescripţie în acest dosar:

„Cum s-au prescris faptele de corupție ale celor 7 miniștri atâta vreme cât Art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 (articolul fiind introdus prin art. unic pct. 1 din Legea nr. 521/2004 - deci incident în speță din punct de vedere temporal) prevede că «Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani.»

Căci dacă ar fi existat această încadrare nu ar mai fi fost incidente dipozițiile referitoare la Prescripție. Calculele sunt simple. Le-ar putea face chiar și un procuror DNA”.

Dinu Pescariu acuză, Kovesi Neagă, EVZ demonstrează

Primul care a atras atenţie asupra implicării Laurei Codruţa Kovesi în dosarul Microsoft a fost Dinu Pescariu, care la începutul lunii octombrie 2017 a afirmat că şefa DNA şi-a pus semnătura pe o Hotărâre de Guvern din 2008, care pregătea achiziţia de noi licenţe Microsoft. Tot el s-a întrebat ironic de ce nu sunt cercetate şi documentele semnate de Kovesi. Imediat după afirmaţiile lui Pescariu, DNA a dat un comunicat în care afirmă că Kovesi nu a semnat niciodată un document de achiziţie a licenţelor Microsoft.

FOTO: Documentele care arată că în anul 2009 Laura Codruța Kovesi a comunicat cu Gabriel Sandu pe tema licențelor Microsoft

Numai că, pe data de 13 octombrie 2017, jurnalistul Dan Andronic a publicat în EVZ o notă de fundamentare a Guvernului din 2008, care pregătea achiziţia noilor licenţelor. În acea notă apare şi numele lui Kovesi printre semnatari, iar Andronic i-a lansat atunci trei întrebări publice: „Laura Codruța Kovesi a mințit?”, „Laura Codruța Kovesi a uitat că a semnat?” şi „Sau a semnat altcineva în locul ei?”.

Şefa DNA, implicată în achiziţia de licenţe

Ba mai mult, în data de de 16 octombrie 2017, EVZ a publicat o serie de documente din care rezultă că Laura Codruţa Kovesi s-a implicat în achiziţia de licenţe Microsoft pentru Parchetul General, pe vremea când era în funcţia de Procuror General. În primul document, datat 10.02.2009, Gabriel Sandu îi comunică procurorului general că în luna aprilie a aceluiaşi an expiră contractul de închiriere de licenţe Microsoft şi îi pune în vedere să elaboreze un plan al necesarului de software pentru „instituţia dumneavoastră şi a celor aflate în subordine”.

Parchetul General i-a răspuns lui Sandu că în anul precedent au fost utilizate 7.494 de licenţe (la PG - 637, instituţiile din teritoriu- 5430, DNA - 782 şi DIICOT - 645). Documentul este semnat cu bară în dreptul numelui lui Kovesi, existând semnătura altei persoane.

În acelaşi document, Parchetul General anunţă că trimite ataşată o anexă în care anunţă câte licenţe foloseşte, documente, care este semnat de Gabriela Scutea, a cărei semnătură seamănă cu cea de pe documentul în care în dreptul lui Kovesi apare o bară. Şefa DNA nu a răspuns niciodată acestor acuzaţii şi întrebări publice.

Denunţul care a precipitat lucrurile în dosarul Microsoft

Trebuie înţeles în ce context au apărut aceste documente. La finalul lunii septembrie, fostul ministrul Gabriel Sandu, condamnat într- unul din dosarele Microsoft, a depus la DNA un denunţ în care scrie că „este evident că Microsoft a avut o actiune concertată și constantă prin care a urmărit păstrarea și consolidarea monopolului său pe piața IT din România, prin continuarea realațiilor contratuale cu Guvernul României ca efect al faptelor de corupție pe care le-a permis, inițiat, încurajat și favorizat în raporturile pe care această companie le-a avut cu cei mai înalți demnitari ai satului român și a structurilor acestuia de securitate”.

Fostul ministru a cerut conexarea tuturor dosarelor Microsoft, fiind evident că este o acţiune coordonată.

„Dosarele 21/P/2006, 448/P/2013, 187/P/2013, toate au fost instrumentate prin favorizarea adevăraţilor beneficiari ai afacerii Microsoft:

Microsoft, directorii Microsoft – Artopolescu, Florică, Pletea, Eftene, FSC (Fujitsu Siemens Computers AG) cu directorii FSC (Fujitsu Siemens Computers AG) Claudiu Florică, Dragoș Nicolaescu, Diana Comănici, Malinovski & co, toți ceilalți participanți la afacerea Microsoft – KPMG, Dinu Pescariu, Dragoș Stan, împreună cu subcontractorii Microsoft FSC (Fujitsu Siemens Computers AG), toți aceștia fiind ocoliţi de cercetarea DNA, în condițiile în care din cauza lor nu s-a livrat nimic Guvernului României, iar adevărații beneficiari ai afacerii Microsoft au fost ei, împreună cu avocatul Doru Boștină, Unicredit România, Răzvan Radu, Șerban Tănăsescu, toți fiind protejați de DNA prin omisiune în cercetare, prin așteptare pentru a se prescrie faptele”, mai scria Gabriel Sandu în 2017. Şi cererile lui au rămas fără răspuns.

Augustin Lazăr vrea redeschiderea cazului

Procurorul General, Augustin Lazăr, a anunţat că verifică dacă va putea înainta instanței supreme un recurs în interesul legii în mega dosarul Microsoft. Recurs în interesul legii este calea procedurală prin intermediul căreia Procurorul General precum şi colegiile de conducere ale curţilor de apel au dreptul să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra chestiunilor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti.

 

A încercat Kovesi să acopere un contract semnat de Monica Macovei?

Sub această presiune publică, în data de 1 februarie, DNA a anunţat că Ecaterina Andronescu, Șerban Mihăilescu, Mihai Tănăsescu, Dan Nica, Adriana Țicău și Alexandru Athanasiu au ieșit de sub răspunderea penală în dosarul Microsoft, întrucât faptele lor s-au prescris. DNA a anunţat şi cum s-a calculat termenul de prescripţie:

„Termenul general de prescripție pentru infracțiunea de abuz în serviciu este de 10 ani. Referitor la această infracțiune, data săvârșirii ultimei acțiuni este 21.10.2004, data adoptării Hotărârii de Guvern nr.1778/21.10.2004, moment de la care a început să curgă termenul general de prescripție a răspunderii penale (și nu de la data producerii prejudiciului efectiv, respectiv data de 15 aprilie 2009, momentul plății ultimei rate aferente contractului nr. 0115RO/15.04.2004)”.

Atrage atenţia acest termen de 10 ani, pentru că în ultimele zile în spaţiul public au apărut mai multe informaţii care vin să întărească ideea că Kovesi a avut un interes în închiderea acestui dosar. 

Ministerul Justiţiei, dotat cu calculatoare din China

Prima se referă la o achiziţie de calculatoare făcută de către Ministerul Justiţiei în anul 2006, în mandatul Monicăi Macovei, prietena Laurei Codruţa Kovesi şi cea care a adus-o în funcţia de Procuror General. Avocatul bihoreanu Ovidiu Bojan a scris despre ciudăţenia acelui contract:

„În vremea ministeriatului doamnei Macovei, s-a făcut informatizarea instanţelor. Aceasta s-a făcut cu echipamente furnizate de Flamingo Computers, la aceea dată cel mai mare furnizor de echipamente de calcul. Cum contractul cu Flamingo era foarte mare, această firmă a putut comanda în China calculatoare și monitoare personalizate.

Asta înseamnă că pe monitoare era un nume necunoscut și nimeni nu putea imputa că s-au cumpărat monitoare HP-DP115, să zicem, la preț mai mare decât prețul pieței, pentru simplul motiv că atât calculatoarele cât și monitoarele aveau un nume ce nu se regăsea nicăieri.

Doi ani mai târziu, Flamingo Computers a intrat în faliment, iar sensul acestei acțiuni putea fi unul simplu: îngroparea și chiar distrugerea în final a documentelor Flamingo, făcând astfel imposibilă orice cercetare privind prețuri de achiziție, de vânzare, sume trecute prin diverse operațiuni, dar, în realitate, comisioane plătite unora sau altora”.

În primăvara anului 2006, Flamingo era cel mai mare retailer de componente IT din România şi tocmai finalizase preluare reţelei Flanco. După această preluare, valoarea de piaţă a companiei depăşea 70 de milioane de euro. În anul 2008, aceeaşi companie a atins un nivel record al cifrei de afaceri: 200 de milioane de euro. Totuşi, în mod ciudat, un an mai târziu, în decembrie 2009, compania cere intrarea în insolvenţă. Menționăm faptul că, în primăvara anului 2009, Dan Adamescu preluase conducerea firmei.

Prietena lui Kovesi a cumpărat licenţe Microsoft la preţuri umflate

Dezvăluirile avocatului nu se opresc aici, el vorbind inclusiv de licenţele Microsoft: „Odată cu calculatoarele au fost achiziționate și licențe. Ce licențe? Păi, Microsoft. Oare la ce prețuri? Tot la alea umflate și folosind intermediaratul unor binevoitori? Cum ar fi fost să constatăm că licențele în baza cărora s-a lucrat și pe calculatoarele DNA au fost achiziționate prin aceleași filiere și la aceleași prețuri ca cele pentru care unii erau inculpați și prezentați ca mari infractori?

Cum să nu îngropi dosarul când te puteai trezi în proces că un inculpat afirmă că licența calculatorului pe care dactilografiază grefiera declarația sa a costat mai mult decât cea pentru care el e trimis in judecată”.

Macovei a informatizat instanţele prin firma unui fost spion

STASI Ne întoarcem în anul 2006 şi descoperim că lucrurile cu acel contrat de informatizare a instanţelor sunt chiar mai interesante decât ceea ce a scris avocatul bihorean. Flamingo a livrat 13.000 de calculatoare pentru Ministerul Justiţiei, inclusiv pentru Parchetul General, în baza unui contract semnat cu firma Intrarom, cea care a câştigat proiectul de informatizare al ministerului condus de Monica Macovei.

Intrarom este o firmă înfiinţată în 1993 şi care era controlată în 2006 de Mihai Gherman (fiul lui Oliviu Gherman, preşedinte al Camerei Deputaţilor la începutul anilor ’90 – n.r.) şi de către Socrates Kokkalis (un grec care era judecat pentru că în perioadă Războiului Rece a făcut spionaj pentru STASI, serviciul secret al RDG –n.r.).

Firma celor doi era o abonată la contractile publice în timpul guvernărilor PSD, dar acest lucru nu a contat pentru Monica Macovei care le-a dat pe mână un contract de 22 de milioane de euro. Ministerul Justiției a primit în primăvara anului 2006, conform contractului, peste 14.000 de calculatoare şi laptopuri.

Interesant este că finanţarea proiectul a fost asigurată de Unicredit Leasing, parte a Unicredit România, banca despre care fostul ministru Gabriel Sandu susţine că este protejată de DNA în dosarul Microsoft.

Ciudatul caz al avocatului Doru Boştină

Unul dintre cei indicaţi de Gabriel Sandu ca fiind protejat de DNA este avocatul Doru Boştină. Avocatul, care în perioada 2007-2012 a avut contracte cu statul de 8,2 milioane de euro, a fost cercetat şi condamnat în mai multe dosare penale, dar într-un singur de DNA.

Este vorba de dosarul omului de afaceri Gruia Stoica, în care acesta a fost acuzat şi judecat pentru că a încercat să îl mituiască cu 3 milioane de euro pe avocatul Doru Boştină pentru ca acesta din urmă să îi comunice ofertele concureţilor la o licitaţie privind transportul de cărbune pe calea ferată.

În data de 29 ianuarie 2014, Gruia Stoica a fost reţinut şi mai apoi arestat preventiv pentru mai multe luni de zile, pentru dare de mită, dar ciudat este că Doru Boştină, cel care era mituit în acest caz a primit doar o interdicţie de a nu părăsi ţara, o măsură similară controlului judiciar.

Practic, deşi faptele erau asemănătoare ca gravitate, mituitorul a stat în arest iar mituitul în libertate, situaţia dând naştere unor speculaţii conform cărora avocatul ar fi un protejat al DNA. Trei ani mai târziu, fostul ministru Gabriel Sandu a scris-o într-o plângere către DNA.

Mihaela Iorga demonstrează minciuna DNA

Imediat după ce a apărut ştirea prescripţiei unor fapte din dosarul Microsoft, şefa DNA a acuzat-o pe procurorul Mihaela Iorga (foto) că a tergiversat cercetările în dosar şi că din cauza ei cei acuzaţi nu au mai ajuns în faţa instanţei. Numai că, Iorga a negat acuzaţiile, explicând că ea s-a ocupat de acest dosar numai între ani 2013 şi 2016, înainte şi după alţi procurori intrumentând cazul.

După acelaşi scenariu, ieri a mai apărut o ştire de prescripţie a unui dosar celebru. Mai multe publicații au anunțat că dosarul care a investigat modul de privatizare a Întreprinderii de Piese Radio și Semiconductori (IPRS) Băneasa, instrumentat de procurorul DNA, Mihaela Iorga, a fost clasat pentru că faptele s-au prescris. Unul dintre cei acuzaţi în dosar era Omar Hayssam, condamnat într-un alt dosar pentru fapte de terorism. Numai că Mihaela Iorga a anunţat că ştirea este o minciună:

„Nu știu cum a ajuns această informație în spațiul public, ce pot să vă spun este că acest dosar nu a fost închis din cauza prescrierii faptelor. Nici la acest moment, faptele susceptibile a fi încadrate ca infracțiune de abuz în serviciu nu sunt prescrise. Soluția dată în dosarul IPRS Băneasa este o soluție dată pe fondul cauzei, dată pe «fapta nu este prevăzută de legea penală » în ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu.”