Editura Evenimentul si Capital

Cercetările puteau duce la Monica Macovei. Faptele care arată că Laura Codruţa Kovesi era direct interesată de închiderea dosarului Microsoft

Laura Codruţa Kovesi. Foto: Libertatea
Autor: | | 1 Comentarii | 22476 Vizualizari

Anunţul de prescriere a infracţiunilor în dosarul Microsoft continuă să provoace speculaţii asupra motivului, pe măsură ce ies la iveală noi date, care par să întărească afirmaţia articolului din Evenimentul Zilei de ieri, conform căreia cercetarea s-a închis pentru a nu se ajunge la Monica Macovei şi Laura Codruţa Kovesi. Conform avocatului Dan Chitic, afirmaţia că s-au prescris faptele este una falsă, el argumentând cu un articol de lege. EVZ a scris, încă din toamna anului trecut, că dosarul Microsoft o priveşte şi pe Laura Codruţa Kovesi, publicând atunci mai multe documente

Cum a fost posibil ca DNA să îşi îngroape, prin prescriere, cel mai mare dosar al său? Aceasta este întrebarea care persistă în spaţiul public de aproape o săptămână. Avocatul Dan Chitic a afirmat pe contul său de Facebook, că nu s-a îndeplinit termenul de prescripţie în acest dosar:

„Cum s-au prescris faptele de corupție ale celor 7 miniștri atâta vreme cât Art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 (articolul fiind introdus prin art. unic pct. 1 din Legea nr. 521/2004 - deci incident în speță din punct de vedere temporal) prevede că «Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani.»

Căci dacă ar fi existat această încadrare nu ar mai fi fost incidente dipozițiile referitoare la Prescripție. Calculele sunt simple. Le-ar putea face chiar și un procuror DNA”.


Dinu Pescariu acuză, Kovesi Neagă, EVZ demonstrează


Primul care a atras atenţie asupra implicării Laurei Codruţa Kovesi în dosarul Microsoft a fost Dinu Pescariu, care la începutul lunii octombrie 2017 a afirmat că şefa DNA şi-a pus semnătura pe o Hotărâre de Guvern din 2008, care pregătea achiziţia de noi licenţe Microsoft. Tot el s-a întrebat ironic de ce nu sunt cercetate şi documentele semnate de Kovesi. Imediat după afirmaţiile lui Pescariu, DNA a dat un comunicat în care afirmă că Kovesi nu a semnat niciodată un document de achiziţie a licenţelor Microsoft.

FOTO: Documentele care arată că în anul 2009 Laura Codruța Kovesi a comunicat cu Gabriel Sandu pe tema licențelor Microsoft

Numai că, pe data de 13 octombrie 2017, jurnalistul Dan Andronic a publicat în EVZ o notă de fundamentare a Guvernului din 2008, care pregătea achiziţia noilor licenţelor. În acea notă apare şi numele lui Kovesi printre semnatari, iar Andronic i-a lansat atunci trei întrebări publice: „Laura Codruța Kovesi a mințit?”, „Laura Codruța Kovesi a uitat că a semnat?” şi „Sau a semnat altcineva în locul ei?”.

Şefa DNA, implicată în achiziţia de licenţe

Ba mai mult, în data de de 16 octombrie 2017, EVZ a publicat o serie de documente din care rezultă că Laura Codruţa Kovesi s-a implicat în achiziţia de licenţe Microsoft pentru Parchetul General, pe vremea când era în funcţia de Procuror General. În primul document, datat 10.02.2009, Gabriel Sandu îi comunică procurorului general că în luna aprilie a aceluiaşi an expiră contractul de închiriere de licenţe Microsoft şi îi pune în vedere să elaboreze un plan al necesarului de software pentru „instituţia dumneavoastră şi a celor aflate în subordine”.

Parchetul General i-a răspuns lui Sandu că în anul precedent au fost utilizate 7.494 de licenţe (la PG - 637, instituţiile din teritoriu- 5430, DNA - 782 şi DIICOT - 645). Documentul este semnat cu bară în dreptul numelui lui Kovesi, existând semnătura altei persoane.

În acelaşi document, Parchetul General anunţă că trimite ataşată o anexă în care anunţă câte licenţe foloseşte, documente, care este semnat de Gabriela Scutea, a cărei semnătură seamănă cu cea de pe documentul în care în dreptul lui Kovesi apare o bară. Şefa DNA nu a răspuns niciodată acestor acuzaţii şi întrebări publice.

Denunţul care a precipitat lucrurile în dosarul Microsoft

Trebuie înţeles în ce context au apărut aceste documente. La finalul lunii septembrie, fostul ministrul Gabriel Sandu, condamnat într- unul din dosarele Microsoft, a depus la DNA un denunţ în care scrie că „este evident că Microsoft a avut o actiune concertată și constantă prin care a urmărit păstrarea și consolidarea monopolului său pe piața IT din România, prin continuarea realațiilor contratuale cu Guvernul României ca efect al faptelor de corupție pe care le-a permis, inițiat, încurajat și favorizat în raporturile pe care această companie le-a avut cu cei mai înalți demnitari ai satului român și a structurilor acestuia de securitate”.

Fostul ministru a cerut conexarea tuturor dosarelor Microsoft, fiind evident că este o acţiune coordonată.

„Dosarele 21/P/2006, 448/P/2013, 187/P/2013, toate au fost instrumentate prin favorizarea adevăraţilor beneficiari ai afacerii Microsoft:

Microsoft, directorii Microsoft – Artopolescu, Florică, Pletea, Eftene, FSC (Fujitsu Siemens Computers AG) cu directorii FSC (Fujitsu Siemens Computers AG) Claudiu Florică, Dragoș Nicolaescu, Diana Comănici, Malinovski & co, toți ceilalți participanți la afacerea Microsoft – KPMG, Dinu Pescariu, Dragoș Stan, împreună cu subcontractorii Microsoft FSC (Fujitsu Siemens Computers AG), toți aceștia fiind ocoliţi de cercetarea DNA, în condițiile în care din cauza lor nu s-a livrat nimic Guvernului României, iar adevărații beneficiari ai afacerii Microsoft au fost ei, împreună cu avocatul Doru Boștină, Unicredit România, Răzvan Radu, Șerban Tănăsescu, toți fiind protejați de DNA prin omisiune în cercetare, prin așteptare pentru a se prescrie faptele”, mai scria Gabriel Sandu în 2017. Şi cererile lui au rămas fără răspuns.

Augustin Lazăr vrea redeschiderea cazului

Procurorul General, Augustin Lazăr, a anunţat că verifică dacă va putea înainta instanței supreme un recurs în interesul legii în mega dosarul Microsoft. Recurs în interesul legii este calea procedurală prin intermediul căreia Procurorul General precum şi colegiile de conducere ale curţilor de apel au dreptul să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra chestiunilor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti.


A încercat Kovesi să acopere un contract semnat de Monica Macovei?


Sub această presiune publică, în data de 1 februarie, DNA a anunţat că Ecaterina Andronescu, Șerban Mihăilescu, Mihai Tănăsescu, Dan Nica, Adriana Țicău și Alexandru Athanasiu au ieșit de sub răspunderea penală în dosarul Microsoft, întrucât faptele lor s-au prescris. DNA a anunţat şi cum s-a calculat termenul de prescripţie:

„Termenul general de prescripție pentru infracțiunea de abuz în serviciu este de 10 ani. Referitor la această infracțiune, data săvârșirii ultimei acțiuni este 21.10.2004, data adoptării Hotărârii de Guvern nr.1778/21.10.2004, moment de la care a început să curgă termenul general de prescripție a răspunderii penale (și nu de la data producerii prejudiciului efectiv, respectiv data de 15 aprilie 2009, momentul plății ultimei rate aferente contractului nr. 0115RO/15.04.2004)”.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Justiţie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI