Trăim mai mult, dar murim din cauza unor boli care sunt asociate cu stilul de viață, arată un studiu publicat în revista medicală britanică The Lancet.

În aproape jumătate de secol, speranța de viață a crescut cu 14 ani. În general, „oamenii trăiesc mai mult”, spune dr. Christopher Murray, directorul Institutului pentru Măsurarea și Evaluarea Sănătății (IHME) de la Universitatea Washington din Seattle (Statele Unite), adăugând că a constatat împreună cu colegii săi, în ultimul deceniu, „progrese importante”, cum ar fi scăderea mortalității infantile și a malariei, notează Agerpres.

În aproape jumătate de secol, la nivel mondial, speranța de viață la naștere pentru ambele sexe a crescut cu 14 ani, de la 58,4 în 1970 la 72,5 ani în 2016, arată studiul privind situația sănătății în 2016, publicat în revista The Lancet.

Bărbații trăiesc, în continuare, mai puțin ca femeile. Speranța de viață pentru ei este de, în medie 69,8 ani, în timp ce pentru femei este de 75,3 ani pentru femei, arată analiza care cuprinde date din 195 de țări și teritorii. Japonia are cea mai mare speranță de viață (83,9 ani pentru ambele sexe) și Republica Centrafricană cea mai scăzută (doar 50,2 ani).

De asemenea, decesele în rândul copiilor sub 5 ani au scăzut mai mult de trei ori, la mai puțin de 5 milioane în 2016, față de 16,4 milioane în 1970.

Totodată, dintre cele 54,7 milioane de decese înregistrate în 2016 în lume, 72% au fost cauzate de boli netransmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare sau diabetul, adesea legate de stilul de viață (dietă proastă, activitate fizică redusă, fumat și consum de alcool etc.).

Doar tutunul este responsabil pentru peste 7 milioane de decese la nivel mondial.

Alimentația necorespunzătoare, în special cea săracă în cereale integrale, fructe și legume, nuci, pește și cea prea sărată este asociată cu peste 10 milioane de decese (18,8%) în întreaga lume. Dintre toate formele de malnutriție, obiceiurile alimentare proaste reprezintă principalul risc de mortalitate, spun autorii studiului. Pe lână ea, creșterea glicemiei și a tensiunii arteriale, obezitatea și excesul de colesterol din sânge se numără printre primii zece factori de risc de deces la bărbații și femeile din întreaga lume.

„În pofida progreselor înregistrate, ne confruntăm cu o triadă de probleme — obezitatea, conflictele și bolile mintale, inclusiv dependența, care frânează multe națiuni și comunități”, spune dr. Murray. În 2016, au existat 1,1 miliarde de persoane cu boli mintale și dependență. Tulburările depresive majore se situează printre primele zece cauze ale bolii în aproape toate țările, cu patru excepții.

În paralel, din 2006 încoace, numărul de decese din cauza conflictelor și a terorismului a crescut cu 143%, ajungând la 150.500 în 2016, în mare parte ca urmare a conflictelor din Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

Hepatita, mai multe victime ca HIV-ul sau tuberculoza!

Numărul de decese cauzate de hepatitele virale (A, E, B, C și D), inclusiv cancerele hepatice, cele mai severe forme de hepatită și ciroză (1,34 milioane în 2016 în întreaga lume), l-a depășit pe cel al deceselor cauzate de tuberculoză (1,2 milioane), HIV/SIDA (1 milion) sau malarie (719.000). Datele sunt furnizate de Alianța Globală pentru Hepatită și au fost înregistrate în condițiile în care există tratament non-interferon pentru hepatita C, care poate vindeca boala în majoritatea cazurilor în trei luni, dar și un vaccin împotriva hepatitei B.

Mâncăm din ce în ce mai mult

De parcă n-ar fi suficient că mâncăm alimente nesănătoase, și porțiile pe care le ingurgităm au crescut, arată un studiu al „George Institute for Global Health” din Australia. Oamenii de știință de aici au comparat date colectate timp de peste 15 ani și au descoperit că mărimea porțiilor în cazul majorității alimentelor consumate frecvent și care sunt și bogate în grăsimi a crescut în mod dramatic.

Și asta în condițiile în care aceste alimente ar trebui consumate cu precauție.

„S-a petrecut un fel de schimbare la nivel cultural în ultimii cinsprezece sau douăzeci de ani care ai fost luați în calcul în studiu. Spre exemplu, dimensiunea farfuriilor de la cină din ziua de azi, sunt mai mari decât oricând, acest lucru încurajându-i pe oameni să pună mai multă mâncare pe ele (...) În plus, porțiile sau dimensiunea de servire a alimentelor de la fast food-uri a crescut enorm", a spus șeful departamentului de politici în domeniul alimentației din cadrul institutului amintit, Bruce Neal

Dintre alimentele evaluate, la prăjituri și pizza s-au remarcat cea mai mare creștere a porțiilor, ajungându-se la o diferență de 66% a numărului de kilocalorii consumate, în medie, la o singură masă. „Creșterea porției oferite oamenilor este un mod eficient din punct de vedere al costurilor pentru marile companii în vederea creșterii cotei de piață. (...) Urmarea acestui lucru este, desigur, că oamenii mănâncă prea mult, se îngrașă, consumă prea multă sare, zahăr și suferă consecințele”, a adăugat Neal.

Sunt, însă, și alimentele bogate în grăsimi la care cantitatea consumată a scăzut, precum snacksurile, cartofii, chipsurile și produsele de patiserie devenind mai mici. Unul dintre cercetătorii din cadrul aceluiași institut, doctor Zheng Miaobing speculează că acest lucru se petrece deoarece „oamenii devin conștienți de faptul că aceste alimente sunt nesănătoase și încearcă să limiteze consumul lor”.

România este pe primul loc în topul ţărilor europene cu cea mai scăzută rată a obezităţii, doar 9,4% dintre adulţi fiind obezi. Suntem urmați de italieni (10,7%), olandezi (13,3%), belgieni şi suedezi (14%), potrivit unui studiu Eurostat publicat anul trecut.