O incursiune în istoria celor 32 de ani de democrație ne reamintește cum a fost sărbătorită în România ziua de 1 decembrie, decretată Ziua Națională de către regimul Ion Iliescu.

România a avut patru președinți după lichidarea lui Nicolae Ceaușescu, în 25 decembrie 1989. Fiecare și-a lăsat într-un fel amprenta proprie măcar pe una din zile de 1 Decembrie, atunci când românii au un motiv puternic de bucurie, dar și de readucere aminte despre străbunii lor.

E ziua în care, la Alba Iulia, moșii și strămoșii noștri au făcut Marea Unire și au lăsat generațiilor viitoare o țară întreagă și frumoasă ca să o ducă mai departe. După cum veți vedea noi nu ne-am ridicat mai sus de piciorul broaștei, măcar în ceea ce privește uniunea națională.

Anul 1990, sub semnul lui Ion Iliescu: Scandalul de la Alba Iulia

Evenimentul de la Alba Iulia a fost marcat de huiduielile îndreptate împotriva lui Corneliu Coposu

Parlamentul de atunci – CPUN votează Legea nr. 10 în 31 iulie 1990, prin care Ziua naţională a statului român este sărbătorită la data de 1 decembrie. Actul legislativ a fost promlugat de preşedintele României Ion Iliescu.

Pentru prima dată în istoria noastră, 1 decembrie a fost sărbătorit ca zi naţională în anul 1990. De atunci, festivităţile legate de Marea Unire de la 1918 sunt organizate în fiecare an, la aceeaşi dată.

Ce s-a întâmplat în 1 decembrie 1990

În acel an Ziua Naţională a României a fost sărbătorită de liderii politici de două ori: la 30 noiembrie, la Bucureşti şi în 1 decembrie, la Alba Iulia.

La București, mii de persoane au urmărit parada militară, ce s-a desfăşurat pe Bulevardul Kiseleff. Pe sub Arcul de Triumf au defilat batalioane militare, de la toate armele. La paradă au participat personalităţi oficiale, în frunte cu preşedintele Ion Iliescu şi primul ministru Petre Roman.

A doua zi, pe 1 decembrie, demnitarii s-au îndreptat spre Alba Iulia. Printre personalităţile prezente s-au numărat: preşedintele României, Ion Iliescu, ministrul Apărării, Victor Atanasie Stănculescu, preşedintele Senatului, Alexandru Bârlădeanu, preşedintele Partidului Naţional-Liberal, Radu Câmpeanu, preşedintele Partidului Social-Democrat, Sergiu Cunescu, preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, Corneliu Coposu şi reprezentantul Frontului Salvării Naţionale, Claudiu Iordache.

Din păcate, acolo unde ar fi trebuit să fie un moment al uniunii și de speranță că noile forțe politice vor colabora ca să facă o Românie bogată, din toate punctele de vedere, s-a pregătit o mascaradă pentru liderii noilor partide.

Evenimentele de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1990, au fost marcate de scandări şi huiduieli îndreptate împotriva membrior opoziţiei, în frunte cu Corneliu Coposu. Seniorul PNȚCD a fost umilit și îmbrâncit chiar în tribună, deși Iliescu mima că potolește mulțimea adunată în fața scenei imense. Secvențele sunt jenante și le puteți urmări în scurtul film rămas în arhive.

După încheierea festivității politice, FSN-ul lui Ion Iliescu a organizat un gen de ambuscadă în care au fost alergați și bătuți țărăniștii, veniți în autocare la această sărbătoare. Mașinile lor au fost distruse.

Anul 1996. Emil Constantinescu merge la Alba Iulia

După ce a câștigat alegerile în luna noiembrie, Emil Constantinescu, devenit președintele Romaniei, decide ca la prima sărbătoare a Zilei Naționale să meargă acolo unde Seniorul Corneliu Coposu fusese huiduit de simpatizanții FSN. Ion Iliescu nu mai fusese niciodată acolo de la incidentul din 1990.

În 1 Decembrie 1996, președintele Constantinescu a participat la manifestările de la Alba Iulia, unde le-a cerut românilor “unitate, solidaritate și încredere în viitorul națiunii”.

Anul 1997. Ziua Națională, tensionată de remanierea guvernului Ciorbea

Ziua Națională a fost oarecum compromisă de tensiunile existente în mediile politice ale CDR. Premierul Victor Ciorbea anunță o remaniere amplă a guvernului. Parada a avut loc la Arcul de Triumf, dar a fost lipsită de orice festivism. Românii începuseră să devină sceptici că președintele Emil Constantinescu și CDR vor reuși să le îndeplinească aspirațiile.

Pe 2 decembrie 1997, premierul Ciorbea anunță că vor fi revocați din funcții Nicolae Spineanu (înlocuit cu Ilie Șerbănescu) ministrul reformei, Calin Popescu-Tariceanu (înlocuit cu Mircea Ciumara), ministrul industriei şi comerţului, Mircea Ciumara (înlocuit cu Daniel Daianu), ministrul finanţelor, Ion Oltean (înlocuit cu Sorin Frunzăverde), ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, Virgil Petrescu (înlocuit cu Andrei Marga), ministrul educaţiei naţionale, Ştefan Iosif Dragulescu (înlocuit cu Ion Victor Bruckner), ministrul sănătăţii, Sorin Stanescu (înlocuit cu Crin Antonescu), ministrul tineretului şi sportului, Dan Radu Rușanu, secretar de stat la Ministerul Finanţelor. De asemenea, este înființat Ministerul privatizării, condus de Valentin M. Ionescu.

Anul 2000, ultima paradă a președintelui Constantinescu

Ziua de 1 decembrie a fost marcată de alegeri prezidențiale. Președinte era tot Emil Constantinescu. Parada de Ziua Națională a fost doar un eveniment banal, care a adunat la Arcul de Trimuf toți politicienii vremii, pe președintele Constantinescu și pe premierul său Mugur Isărescu. Președintele a oferit mai multe ordine și medalii unor persoane care i-au fost alături în mandatul său.

Pe 10 decembrie, la al 2-lea scrutin este desemnat câștigător Ion Iliescu, primind al doilea mandat de președinte cu un scor de 66,83%. Contracandidat i-a fost Corneliu Vadim Tudor, care a înregistrat un procent de 33,17%.

Pe tot parcursul mandatului de 4 ani, Iliescu nu s-a mai dus la Alba Iulia. Tot din acea perioadă a rămas în amintirea electoratului împărțirea porțiilor de fasole de către primării, de Ziua Națională.

Anul 2005, prima sărbătorire în stradă, cu președintele Traian Băsescu

La prima lui participare în calitate de președinte al României, Traian Băsescu a ales ca, la parada de la Arcul de Triumf, să focuseze discursul său către Armata română. A fost aplaudat când, la final, a spus:

„În zi de sărbătoare, vreau să mulţumesc Armatei române pentru abnegaţia şi devotamentul său, pentru dragostea ei pentru poporul din care provine şi să vă asigur că, în calitate de preşedinte al României, tot timpul, solicitarea mea către Armata română va fi să apere poporul român.“

Tot pentru prima oară, în afară de celebra paradă militară, Ziua Națională a fost sărbătorită de români în stradă, cu evenimente organizate de instituțiile statului. Și nu oriunde ci în Piața Universității.

Ministerul Integrării Europene și Primăria București au organizat evenimentul "Europa la noi acasa". Evenimentul din Piata Universității, în fața Teatrului Național, i-a avut ca invitați pe Traian Băsescu, președintele României, Anca Boagiu, ministrul Integrarii Europene, Adriean Videanu, primarul general al Capitalei, Mioara Mantale, prefectul, precum și ambasadori acreditați în România.

Muzică de toate genurile, plus defilarea Garzii de Onoare a Regimentului 30 Gardă și Protocol "Mihai Viteazul". Primarul Capitalei, Adriean Videanu a aprins  luminile pentru Sărbătorile de Iarnă pe bulevardul Magheru.

De la acest eveniment de stradă, de Ziua Națională, a rămas în memoria colectivă urarea președintelui Traian Băsescu „Să trăiți bine!”.

Anul 2016. Președintele Klaus Iohannis nu-i primește pe politicieni la paradă

Foștii președinți Ion Iliescu, Emil Constantinescu și Traian Băsescu au onorat invitațiile la parada militară de Ziua Națională a României, transmise de președintele Klaus Iohannis.

Au existat și lideri importanți din politică pentru care invitația nu a fost făcută. Nici la parada militară de Ziua Naţională a României, organizată în Piaţa Arcul de Triumf, nici la recepția de la Cotroceni. Aceasta din urmă nici nu s-a organizat, în mod special din cauza tragediei de la Colectiv.

Marii „expulzați” de la parada militară au fost Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu.

Anul 2017. Iohannis invită, liderii PSD și ALDE refuză

De data aceasta preşedintele Klaus Iohannis pare că vrea reconciliere de Ziua Națională. Cu câteva zile înainte de 1 Decembrie a declarat că în acel an a decis să invite la paradă toți oamenii cu funcții în stat, inclusiv pe Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea. A spus că a constatat că românii îşi doresc ca în conducerea statului să existe o bună înţelegere. Președinții celor două Camere, Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea însă anunțaseră, deja, că nu vor participa nici la parada de Ziua Națională, de la Arcul de Triumf și nici la recepția de la Palatul Cotroceni.

Anul 2021, sub semnul supărării cu AUR

Anul acesta, Ziua Națională debutează cu un mini scandal, așa cum a fost și cel din 2017. Klaus Iohannis a decis să nu-i invite pe președinții formațiunii politice AUR la recepția pe care o va organiza miercuri întrucât aceștia nu dețin certificatul verde COVID-19, o condiție obligatorie pentru a li se permite accesul la Palatul Cotroceni, au informat surse politice, potrivit Antena3. Nici primarul Nicușor Dan nu a fost invitat, din același motiv.

În replică, George Simion, co-președintele AUR, i-a făcut o invitație președintelui Iohannis să vină să sărbătorească Marea Unire la Alba Iulia, acolo unde ziua de 1 Decembrie are o semnificație istorică.

Până la urmă, mâine vom cânta împreună, încă o dată, „Deșteaptă-te, române!”.